• Ce este managementul administrativ?
• Etapele managementului administrativ
• Tipuri de adrese administrative
• Principiile managementului administrativ
• Importanța managementului administrativ
• Control în administrare

Vă explicăm ce este managementul administrativ, care sunt etapele și clasificarea acestuia. De asemenea, principiile sale și de ce este important.

Direcția administrativă asigură îndeplinirea obiectivelor stabilite în prealabil.

Ce este managementul administrativ?

În administrarea Afaceri, este cunoscută ca adresă (sau direct ca adresă administrativă), la una dintre cele mai importante etape ale procesului administrativ, în care cunoştinţe dobândit pentru a efectua a luarea deciziilor relevante. În termeni mai simpli, conducerea administrativă este echivalentă cu căpitanul unei nave.

Managementul administrativ este o sarcină complicată și de nivel înalt. responsabilitate, care sunt în general realizate de manageri și alte figuri ale conducere și autoritate în cadrul organizatii, și care urmărește să asigure că obiective Planurile sunt îndeplinite, ceea ce înseamnă a face față unor evenimente neprevăzute, a corecta din mers funcționarea organizației și, deseori, a lua decizii strategice.

Din acest motiv, direcția este strâns legată de control și părere în cadrul procesului administrativ: numai prin manipularea informațiilor necesare și care decurg din evaluarea funcționării unei organizații se pot lua decizii informate și sensibile, care au o mai mare probabilitate de succes. De aceea conducerea afacerilor nu este prea diferită de conducerea politică a a naţiune, deși ambele lucruri tratează elemente foarte diferite și au principii diferite.

Etapele managementului administrativ

Luarea unei decizii presupune înțelegerea situației și evaluarea alternativelor.

În linii mari, putem schița etapele managementului administrativ în:

• Luarea deciziilor. În fața unui tip de eveniment neprevăzut, situație provocatoare sau evaluare a organizației, se impune necesitatea unei decizii eficiente, care la rândul său parcurge anumite etape:
  • Defineste problema. Adică să înțelegem situația, provocările apărute și/sau obiectivele care se urmăresc și care ne vor oferi orientarea inițială cu privire la modul de abordare a necazuri.
  • Evaluează alternativele. Fiecare problemă poate fi abordată din puncte de vedere diferite și poate fi rezolvată sau tratată în moduri diferite, mai agresive, mai răbdătoare, mai sagace etc.Înainte de a decide asupra uneia, toate opțiunile ar trebui revizuite.
  • Ia o decizie. În cele din urmă, va trebui să optăm pentru o opțiune și să o aplicăm într-un mod specific, ținând cont de o panoramă de posibile consecințe și de un tip de previziuni anticipate.
• Integrare. Această etapă presupune asigurarea elementelor și resurselor necesare executării deciziei luate anterior, inclusiv prin diverse strategii, precum:
  • Recrutare. Mărirea sau înlocuirea capitalului uman cu personalul necesar îndeplinirii sarcinilor pe care le presupune decizia.
  • Instruire. Oferiți personalului existent instrumentele teoretice, conceptuale sau practice pentru a îndeplini sarcinile pe care le presupune decizia.
  • Reînnoire. Achiziționarea de noi materiale, noi echipamente, noi unelte etc., pentru a putea duce la îndeplinire decizia.
• Motivația. Antreprenoriat și morală Ele sunt, de asemenea, esențiale pentru atingerea obiectivelor și materializarea planului decis, astfel încât conducerea trebuie să efectueze o revizuire a dinamica motivații organizaționale și să angajeze altele noi, să le consolideze pe cele existente sau să le elimine pe cele contraproductive.
• Comunicare. Strâns legată de motivație, comunicarea atât pe plan intern, cât și pe plan extern trebuie să fie întotdeauna în concordanță cu deciziile inițiale care au fost luate, astfel încât fiecare segment al organizației să fie clar ce se așteaptă de la el și ca fiecare client să știe la ce schimbări să se aștepte de la organizație. .
• Conducere si supraveghere. Nu numai că trebuie luate decizii și să ne asigurăm că sunt implementate corect, dar trebuie menținut deschis un canal de feedback și control care să ne permită să percepem eficacitatea schimbărilor introduse, să identificăm complicațiile, să percepem amenințările și oportunitățile derivate din schimbare. , în Pentru a oferi conducerii informațiile necesare pentru a putea lua din nou decizii și astfel să mențină circuitul în funcțiune.

Tipuri de adrese administrative

Managementul paternalist este adesea aplicat pentru organizațiile cu personal foarte tânăr.

Există diverse forme, tipuri sau stiluri de management administrativ, care au de-a face direct cu tipul de conducere exercitat, și care ar trebui considerate linii directoare, mai degrabă decât categorii definite și concrete. Noi vorbim despre:

• Conducere autocratică. Acela în care autoritatea își impune regulile, criteriile și deciziile fără a-și consulta deloc subalternii, motiv pentru care tinde să genereze medii de muncă tensionate și dictatoriale, în care disciplina iar nesiguranța poate merge mână în mână.
• Conducere paternalistă. Este vorba despre o relaxare a conducerii autocratice, în care pozițiile ierarhice sunt implicate în munca subordonaților lor și chiar în viața personală, dar întotdeauna dintr-o poziție de poate sa și autoritate, de parcă ar fi un fel de tutore. Se aplică de obicei pentru organizațiile cu personal foarte tânăr sau cu personal de pregătire.
• Adresă laissez-faire („lasă drumul”). Un model de management care intervine foarte puțin în performanța subordonaților săi, permițându-le un grad foarte ridicat de autonomie și hotărâre, care îi poate face angajați cu inițiativă ridicată, sau poate duce la confuzie și dezordine.
• Conducere democratică. Este inspirat de principiile de egalitate oportunități și consultare masivă pentru a lua decizii, fără a sacrifica structura ierarhică a organizației. De obicei, este cea mai performantă companie într-o organizație diversă sau largă.

Principiile managementului administrativ

Managementul poate fi exercitat în strânsă comunicare cu subordonații.

Exercitarea managementului se bazează pe o serie de principii fundamentale, care sunt:

• Coordonarea intereselor. Întrucât o organizație implică un set organizat de Oamenii Lucrând în jurul unui obiectiv comun, managementul trebuie să păstreze accentul pe acesta din urmă, convergând obiectivele individuale sau sectoriale într-un macro-proiect comun.
• Impersonalitatea comenzii. Organizațiile au structuri și ierarhii care nu trebuie să depindă de cine le exercită, ci să fie impersonale, obiective, adică nu depind de simpatii și considerații, ci de logica internă a organizației.
• Supraveghere directă și indirectă. Managementul poate fi exercitat, în același timp, în strânsă comunicare cu subordonații, adică oferindu-le îndrumările și informațiile de care au nevoie pentru a fi motivați și productivi; și în comunicarea ierarhică, printr-o structură ierarhică sau birocratică care să permită utilizarea eficientă a informațiilor și luarea la timp a deciziilor, fără ca absolut totul să trebuiască să ajungă la conducere pentru a fi aprobat.
• Utilizarea și rezolvarea conflictelor. Conducerea oricărei organizații se va confrunta cu situații conflictuale pe care trebuie să le poată rezolva sau, mai bine zis, pe care va trebui să le transforme în situații avantajoase sau profitabile, prin managementul schimbării și al variabilității, în locul unei aderări excesive la normă.

Importanța managementului administrativ

Directia este vitala pentru buna functionare administrativa. Ea se ocupă de executarea liniilor directoare proiectate în fazele anterioare (planificare și organizare) pentru a le obține de la Structura organizationala cea mai bună performanță posibilă.

O bună direcție este cheia nu numai în anticiparea și anticiparea afacerilor, ci și în motivare a capitalului uman, printr-o comunicare eficientă, o conducere sensibilă și un spirit departe de tiranie și alte defecte umane.

Un bun management administrativ, de fapt, intelege procesul administrativ ca un tot organizat si ierarhic, si este capabil sa efectueze schimbarile corespunzatoare care il fac sa dureze sau care il apropie de indeplinirea obiectivelor sale specifice. Orice proces administrativ fără direcție este predispus la dezordine și dezintegrare.

Control în administrare

Controlul administrativ evaluează performanța în timpul procesului.

La fel ca managementul, controlul administrativ este o funcție a proces administrativ care constă în evaluarea performanţelor, adică în colaţionarea rezultatelor obţinute în timpul procesului şi a aşteptărilor care s-au avut de la acesta. Aceasta implică măsurarea (și proiectarea sau selectarea strategiilor de măsurare) a variabilelor, culegerea de informații pertinente, cercetări interne și externe, printre altele. metodologii Similar.