Vă explicăm ce este ființa umană, cărei specii aparține și caracteristicile ei. În plus, diversele teorii despre originea sa.
Ce este ființa umană?
Când vorbim despre ființă umană sau direct despre om, ne referim la specia noastră: celHomo sapiens (din latinescul „înțelept”), aparținând ordinului primatelor și familiei hominide, creatori ai civilizației care astăzi domină și transformă Planeta Pământ.
Cele mai vechi dovezi ale activității umane de pe planetă datează de 315.000 de ani și se găsesc în Maroc. Pe vremea aceea, al nostru era doar unul specii printre mai multe din genHomo, foarte diversificată și ale căror alte specii au dispărut deja.
După dispariţia luiHomoneardental („omul lui Neanderthal”) acum 28.000 de ani și dinHomofloresiensis („omul cu flori” sau Hobbit) cu aproximativ 13.000 de ani în urmă, suntem singura specie a genului care supraviețuiește.
Omul se distinge pe baza trăsăturilor sale corporale (biped, cu articulații superioare utile, capabil să meargă drept și cu blana puțină), dar și pe inventivitate și inteligență, care îl deosebește de restul animalelor superioare.
În special capacitatea lui de a limba articulat, pentru gând complex și abstract și pentru transformarea mediului care îl înconjoară.
Cu toate acestea, ființele umane ne-am definit filozofic în moduri foarte diferite de-a lungul vieții noastre. istorie, așa cum am creat și demolat religii, ordinele sociale și interpretările lumii, în căutarea răspunsurilor la întrebările noastre esențiale despre originea și sensul existenţă, sau destinația finală a acestuia.
În unele contexte, termenul „om„Ca sinonim pentru ființă umană, dar o astfel de utilizare este respinsă din cauza ambiguității sale, deoarece desemnează și indivizi adulți de sex masculin.
Originea ființei umane
Originea speciei noastre a fost subiect de dezbatere pe tot parcursul istorie al umanitatea, având inițial explicații mitice sau magico-religioase conform diverselor tendințe culturale care există, în ceea ce s-a numitcreaţionismul: teoria conform căreia ființele umane sunt opera unui Dumnezeu sau a unei voințe supranaturale sau sacră care ne-a dat darul inteligenței și cu care suntem, așadar, datori. Este poziția încă deținută de numeroase grupuri religioase, care preferă să interpreteze conținutul textelor lor sacre la literă, precumBiblia.
Cu toate acestea, ca urmare a apariției Științe si discursul rationalist, s-au retinut tot mai multe explicatii posibile de natura stiintifica, pana la Teoria evoluției lui Lamarck În secolul al XIX-lea, prima încercare de a explica originea viaţă Prin transmiterea caracterelor dobândite, adică că o viață a moștenit urmașilor săi lucrurile învățate sau dobândite în cursul existenței sale.
Apoi avea să vină carteaOriginea luișispecii de Charles Darwin, ale cărui teorii au fost perfecționate de oamenii de știință de mai târziu, unde se propune că viața evoluează pe baza schimbărilor lente și a presiunii selecție naturală.
De fapt, a doua carte a lui Darwin a abordat deja problema originii umane (Originea omului, 1871), în care se propunea pentru prima dată că omul a descins evolutiv dintr-o formă de existență mai simplă, cu care ar avea încă multe caracteristici în comun: primatele.
Asta nu înseamnă că „omul vine de la maimuță”, așa cum explică mulți, ci acea ființă uman este o rudă directă a speciilor mai moderne de primate, care, presate de mediu inconjurator iar din cauza nevoilor istorice dobândeau capacităţi din ce în ce mai mari (mersul drept, degetele mari opozabile, folosirea uneltelor, managementul focului) dând astfel naştere la tot mai multe specii noi, ultima dintre acestea fiind, tocmai, cea umană.