umanism

Filozof

2022

Vă explicăm ce este umanismul, tipurile sale și cum a apărut această tendință filosofică. De asemenea, cum au fost umaniștii.

Gândirea umanistă a dat prioritate ființei umane înaintea religioasei.

Ce este umanismul?

Umanismul a fost o mișcare filosofică, intelectuală și culturală europeană care a apărut în secolul al XIV-lea și care s-a bazat pe integrarea anumitorvalorile considerat universal şi inalienabil alființă umană. Acest curent de gândire a apărut în opoziție cu gândirea teologică, în care Dumnezeu era garantul și centrulviaţă.

Gândirea umanistă este o doctrină antropocentric care încearcă să garanteze că rasa umană este măsura din care se stabilesc parametrii culturali. Acest grup privilegiat Științe și era interesat de toate acele discipline al căror scop era dezvoltarea valorile a ființei umane.

Bazându-se pe marii gânditori ai antichitate (ca Aristotel și Platon), a susținut că cunoştinţe i-a dat putere persoane, oferindu-le fericire Y libertate. Din acest motiv au căutat să aducă lucrările clasice pentru a extindecunoştinţe și creați o societate mai cult.

În prezent, acest curent se opune tendințelor consumeriste, narcisismului, exaltării corporale și a tot ceea ce presupune exploatarea individului.

Vezi si:Ilustrare

Cum a apărut umanismul?

Invenția tiparului a influențat ascensiunea umanismului.

Umanismul a luat naștere în secolul al XV-lea în Italia, cu influența unor autori din secolul al XIV-lea precum Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio, care au apărat ideile și cultura greco-romană.

Anumite evenimente istorice au contribuit la proliferarea acestui gând, unul dintre ele a fost apariția imprimare În 1450, inventat de Johannes Gutenberg. Această invenție revoluționară a permis emiterea de cărți, pamflete și bannere menite să propagă mesaje critice. Datorită tipografiei, gândurile umaniste au fost răspândite împotriva gândurilor lui medieval.

Un alt factor important a fost crearea unor universități mari (cum ar fi Alcalá, Henares și Louvaina), de unde a contribuit la proliferarea ideilor umaniste și agândire critică.

La 29 octombrie 1945, filosoful Jean Paul Sartre a ținut o prelegere despre clima postbelică, iar ceea ce a spus a avut un impact profund asupra întregii gândiri filozofice din acel moment. Această conferință s-a numit „The existențialismul Este un umanism ”și a marcat o piatră de hotar prin prezentarea unei noi concepții despre om și umanism.

Într-un Paris în ruine dupăal Doilea Război Mondial, această conferință a dat tonul căutării unui nou orizont uman, a unui nou orizont moral care încorporează responsabilitate a omului si a lui existenţă, în afara a ceea ce este progres și a consecințelor sale devastatoare de război.

Caracteristicile umanismului

  • El a dezvoltat o noțiune antropocentrică a lumii și a lăsat deoparte ideea teocentrică care guvernase ultimele secole de istorie.
  • El a ridicat ideea unui model de cunoaștere mult mai pur decât cel existent în Evul Mediu.
  • El a apărat ideea de a folosi rațiunea umană ca motor de căutare a răspunsurilor, lăsând deoparte convingeri Y dogme de credinţă.
  • Reformulat modelul de educaţie existente până atunci, dând importanţă studiului clasicilor latini şi greci şi deschizând noi şcoli care au promovat studiu a altora Limbi și litere clasice.
  • A dezvoltat științe precumgramatică, celretorică, celliteratură, celfilozofie morală şiistorie, strâns legată de spiritul uman.
  • El a căutat să elimine orice sistem închis care nu permitea multitudinea de perspective ale gând. Se credea că prin această schimbare se va realiza dezvoltarea totală a omului: fizică și spirituală, estetică și religioasă.

Umanismul și Renașterea

The Renaştere A fost o perioadă istorică care a durat din secolul al XIV-lea până în secolul al XVI-lea, care a căutat să lase în urmă Evul Mediu și a lăsat locul Epoca modernă.

Această perioadă a fost caracterizată de o mare dezvoltare artistică, științifică și de schimbări sociale, politice și economice care au urmărit să îngroape vestigiile Evului Mediu (care erau considerate ca o etapă întunecată) și să conducă la dezvoltarea burghezie.

Umanismul a fost un curent intelectual care s-a dezvoltat în această perioadă istorică și a promovat o viziune antropocentrică asupra lumii, lăsând deoparte tradiția teocentrică și evidențiind capacitățile omului și ale rațiunii umane. În plus, el a căutat să-l salveze traditii și lucrări ale cultura greco Român.

Cum erau umaniștii?

Umaniștii nu l-au văzut pe om din perspectivă teologică.

Umaniștii au apreciat ființa umană pentru ceea ce este: o ființă naturală și istorică. Spre deosebire de bărbații din epoca precedentă, umaniștii au încetat să-l mai vadă pe om din perspectivă teologică.

Erau oameni de religie, majoritatea creștini, dar au căutat răspunsurile la întrebările lor despre lume și lucruri în gânditorii antici. Ei nu au invalidatreligie, dar au considerat că are o funcție civilă și că este un instrument de întreținere apace a unei societati.

Printre cei mai importanți savanți ai acestui timp se numără:

  • Leonardo Bruni (1370-1444). Istoric și om politic italian cu o activitate remarcabilă în salvarea clasicilor literaturii greco-romane.
  • Giovanni Pico della Mirandola (1463 - 1494). Filosof și gânditor italian, cea mai reprezentativă lucrare a sa „Cele 900 de teze” este un compendiu al celor mai rezonante idei filozofice care au existat până în acel moment.
  • Erasmus din Rotterdam (1466 - 1536). Filosof și teolog olandez, a fost un critic al instituțiilor, al puterii vremii și al abuzurilor membrilor Bisericii Catolice de care aparținea. El a apărat libertatea de gândire și tradițiile greco-romane în „adagios” (dicătorii) lui, în plus, a căutat ca toți oamenii să poată avea acces la Evanghelie și odată cu ea, la învățăturile lui Isus Hristos. Lucrarea sa: „In Praise of Madness” a avut un mare impact.
  • Toma More (1478-1535). Teolog și om politic englez, și-a dedicat o mare parte din viață practicii dreptului și studiului teologie şi cultura greco-romană. „Utopia” a fost una dintre celebrele sale lucrări scrise în întregime în latină. A fost decapitat în 1535 pentru că a refuzat să semneze actul de stabilire a Regelui Henric al VIII-lea ca lider al bisericii anglicane.
  • Juan Luis Vives (1492 - 1540). Filosof spaniol, a fost un precursor al ideii de a aplica reforme în sfera academică și a necesității de asistență socială celor mai nevoiași. A căutat să adapteze clasicii pentru a le face accesibile elevilor.

Tipuri de umanism

  • Umanismul creștin. Mișcare religioasă care urmărește ca omul să poată fi realizat dintr-un cadru creștin.
  • Umanismul evoluționist. Curent de gândire care oscilează între filozofie,epistemologie siantropologie și pune ființa umană în centru.
  • Umanism secular. Mișcare care se bazează pe anumite curente filozofice și pemetodă științifică pentru a exclude acele explicații supranaturale, cum ar fi creaţionismul, care există pe originea universului iar alumanitatea.

Importanța și impactul umanismului

Umanismul este considerat una dintre ideologiile preponderente din timpul Renașterii, în primul rând, deoarece ideile sale antropocentrice presupuneau o schimbare a paradigmă. Acest curent s-a concentrat pe dezvoltarea calităților ființei umane și a ridicat raționalitatea ca mod de înțelegere a lumii.

Importanța umanismului constă în salvarea și răspândirea pe care a efectuat-o a tradițiilor greco-romane. În această perioadă s-au făcut traduceri ale marilor opere clasice care au permis accesul la ele într-o mai mare parte a populatie.

În plus, a promovat reforme educaționale pentru a face cunoștințele mai accesibile și a dat valoare studiilor umaniste, contribuind la dezvoltarea științelor precum retorica, literatura și gramatica. Umanismul se remarcă prin răspândirea unor valori precum cea a toleranţă, independență și liber arbitru.

!-- GDPR -->