gramatică

Limba

2022

Vă explicăm ce este gramatica, părțile ei, nivelurile de analiză și ce tipuri există. De asemenea, relația dintre gramatică și ortografie.

Fiecare limbă are propria sa gramatică care îi reglementează utilizarea.

Ce este gramatica?

Gramatica este a stabilit a regulilor de limba care reglementează utilizarea unui anumit limbaj, precum și compoziția și organizarea sintactică a rugăciuni. Se mai numește și gramatică ştiinţă care este dedicat studiului general al acestor elemente. Termenul provine din limba greacă gramaticalé sau „arta literelor”.

În general, termenul de gramatică se aplică doar aspectelor sintactice și morfologice ale limbii, dar este comun ca acesta să implice și elemente lexicale, semantice și chiar fonetico-fonologice. Fiecare limbă are propria sa gramatică, înzestrată la rândul său cu a logică proprii, adică modul lor de organizare semne lingvistice şi, prin urmare, să organizeze realitatea.

Gramatica ca domeniu de studiu a ocupat filozofii antichității clasice precum Socrate și Aristotel, deși primul tratat despre gramatica greacă ca atare a fost opera lui Crates de Malos în secolul al II-lea î.Hr. C.

Apoi, în timpul medieval, modelul de studiu gramatical predominant a fost cel al Ars gramatica de Elio Donato, din secolul al IV-lea. A fost înlocuit în 1492 cu primul Gramatica castiliană, opera lui Antonio Nebrija, odată ce latină a lăsat loc limbilor sale descendențe, precum spaniola, franceză, italiană, catalană, galizică și portugheză, printre altele.

Gramatica si ortografia

Nu vorbim despre același lucru când menționăm gramatică și ortografie, deși deseori sunt predate împreună, mai ales la școală. Dar dacă prin gramatică înțelegem logica formală a fiecărei limbi, ortografia este modalitatea corectă de a scrie cuvinte și de a le însoți de semne de punctuație, adică partea normativă a limbii.

O bună cunoaștere a gramaticii vă permite să gestionați regulile limbii și să vă puteți exprima cu mai multă fluență, frumusețe sau complexitate. Pe de altă parte, ortografia ne permite să surprindem în mod adecvat spusele gând scris. Totuși, doar manipularea celor două lucruri permite o exprimare complet corectă, lipsită de greșeli de ortografie și greșeli gramaticale.

Tipuri de gramatică

Principalele abordări ale studierii gramaticii sunt următoarele:

  • Gramatica prescriptivă sau normativă. După cum indică numele său, pleacă de la un ideal și un simț al ceea ce este corect în limbă, pentru a sugera vorbitorilor săi modalitatea potrivită sau recomandată de a-și formula și organiza propozițiile.
  • Gramatica descriptivă. Spre deosebire de precedentul, nu judecă drept „corect” sau „incorect” modul în care diferiți vorbitori folosesc limba, ci caută mai degrabă să înțeleagă cum este utilizarea efectivă a normelor lingvistice într-un comunitate sau anumite comunități.
  • Gramatica tradițională. Este vorba despre setul istoric de documente și idei moștenite de la civilizațiile anterioare despre ce este gramatica.
  • Gramatica functionala. Aspiră să fie o gramatică generală a limbajului natural, adică un set de reguli de bază aplicabile diferitelor limbi dotate cu diferite gramatici.
  • Gramaticile formale. Acestea sunt denumirile gramaticilor abstracte, care își pot aplica logica limbilor non-verbale, cum ar fi limbaje de programare ACEASTA.

Părți ale gramaticii

Gramatica cuprinde patru ramuri sau părți clar diferențiate, care servesc diferite aspecte ale limbii. Acestea sunt:

  • Fonetică. Cel care se ocupă de ordonarea sunetelor care alcătuiesc cuvintele, precum și de modificările lor în realizare în funcție de poziția lor specifică sau de contextul gramatical.
  • Morfologie. Cel care se ocupă de modul de construcție a cuvintelor, adică de modul în care le unim rădăcinile sau fragmentele principale, dotate cu sens lexical, cu alte fragmente care modulează, schimbă sau determină sensul final a ceea ce se spune.
  • Sintaxă. Cel care se ocupa de organizarea interioara a propozitiei, dupa o logica secventiala stabilita in legile gramaticale si in logica limbajului.
  • Semantică. Cel care se ocupă de sensul cuvintelor și rolul lor în cadrul ansamblului de dinamica și modele care constituie un limbaj.

Niveluri ale gramaticii

Așa cum există ramuri sau părți ale gramaticii, ele determină nivelurile analizei gramaticale, adică cărora dintre aceste ramuri acordăm atenție atunci când observăm sau studiem limba. De exemplu:

  • Nivel sintactico-morfologic. Din combinația de morfologie și sintaxă Se naște morfosintaxa, care este abordarea limbajului verbal din punct de vedere formal-funcțional, adică în modul în care cuvintele sunt construite și organizate pentru a forma un lanț vorbit dotat cu un sens logic.
  • Nivel lexico-semantic. La acest nivel ne pasă doar de sensul și corelarea acestuia cu cuvintele, sau ceea ce este același, de modul în care un cuvânt se poate referi la diferite sensuri sau invers.
  • Nivel fonetico-fonologic. La rândul său, la acest nivel ne vom ocupa de sunete care alcătuiesc limbajul, adică al sunetelor și semnelor pe care le folosim pentru a le reprezenta.
  • Nivel pragmatic. La acest nivel ne ocupăm de limba în contextul ei comunicativ, ținând cont de elemente și utilizări care nu sunt canonice, adică nu sunt contemplate în „normele” gramaticale ale limbii, dar care servesc drept suport în exprimarea conținuturilor acestora. .
!-- GDPR -->