cunoștințe vulgare

Cunoştinţe

2022

Vă explicăm ce este cunoașterea vulgară, diferențele acesteia cu alte tipuri de cunoștințe, caracteristici și câteva exemple.

Morala fabulelor precum „Cicada și furnica” fac parte din cunoștințele comune.

Ce este cunoașterea vulgară?

Este cunoscut sub numele de cunoaștere vulgară, cunoaștere preștiințifică sau cunoaștere naivă acelor forme de cunoaștere care decurg din interacțiunea directă și superficială cu obiectele realitate. Poate apărea și din opinia oamenilor din jurul nostru.

În ambele cazuri, este construit fără a media vreun tip de metodă sau sistem de validare, analiză sau demonstraţie raţională. Este un fel de cunoștințe empirice, accesibil tuturor persoane în egală măsură, în funcţie de mediul în care trăiesc.

Filosoful greacă Platon (427-347 î.Hr.) a fost primul care a formulat distincția între cunoștințele vulgare (doxa) și cunoștințe formale sau științifice (episteme). Chiar și atunci, era nevoie de o oarecare legitimare a cunoștințelor, care să permită deosebirea între opiniile informate sau educate, de cele sălbatice și obișnuite, mai ales în chestiunile de importanță vitală.

Prin urmare, cunoașterea vulgară se distinge de alte forme demonstrabile, raționale de cunoştinţe pentru că nu se aplică metodă, nici un sistem demonstrativ sau de validare pentru a vă atinge rezultatele. Se bazează doar pe o părere, pe un sentiment sau pe repetarea (despre ce s-a înțeles) ceva ce s-a auzit acolo.

Prin urmare, nu există nicio garanție că acest tip de cunoștințe este adevărat sau nu, deși poate servi foarte bine pentru a oferi soluții Probleme imediată, concretă și individuală.

Caracteristicile cunoașterii vulgare

Termenul vulgar în acest context nu înseamnă nepoliticos, ci popular, din moment ce provine din vulgus, un termen de origine latină care înseamnă pur și simplu „comun”. Este un tip de cunoaștere „nespecializată” sau „neformată”, în stare naturală sau sălbatică.

Datorită originii sale și lipsei de metodă, acest tip de cunoștințe este de obicei:

  • Superficial. Îi lipsesc instrumentele pentru a depăși ceea ce este aparent sau ceea ce simțurile pot percepe.
  • Subiectiv. Se bazează pe poziții personale, emoționale, departe de un caracter analitic formal.
  • Critic. Nu folosește un sistem de validare pentru a se susține.
  • Social. Se bazează pe popular și pe împărtășirea propriilor experiențe de viață și a celorlalți.

Exemple de cunoștințe vulgare

Prejudecățile pot face parte din cunoașterea vulgară.

Câteva exemple de cunoștințe vulgare sunt:

  • Zicalele, care au de obicei un fel de predare exprimat prin metafore, pilde sau povești, dar care implică un anumit „bun simț” social.
  • Pseudoștiințe, care sunt interpretări false sau pe jumătate (atunci când nu sunt în mod deschis manipulatoare) ale altor cunoștințe științifice mai complexe.
  • Prejudecățile, care provin uneori din transmiterea din generație în generație, fără a avea drept de autor și fără a se baza pe experiența directă a individului.

Diferențele cu cunoștințele științifice

Cunoașterea comună este împărtășită de toată lumea, în cadrul comunitate în ceea ce face viața. Dimpotrivă, cunoștințele științifice sunt gestionate doar în medii academice, specializate sau școlare, care nu sunt liber accesibile pentru toată lumea, în parte pentru că necesită o Instruire sau iniţierea să fie pe deplin înţeleasă.

Aceasta ne conduce la a doua distincție importantă: cunoștințele științifice sunt testabile, demonstrabile și reproductibile, deoarece aderă la o metodă critică și universală: metodă științifică. Cunoașterii comune îi lipsește metoda, necesitatea demonstrației și orice formă de sistematicitate, deoarece nu este o formă de cunoaștere organizată.

Alte tipuri de cunoștințe

Alte forme de cunoaștere sunt:

!-- GDPR -->