• Ce este o ipoteză?
• Caracteristicile ipotezelor
• Tipuri de ipoteze
• Cum faci o ipoteză?
• Exemple de ipoteze
• Diferența dintre ipoteză și teorie

Vă explicăm ce este o ipoteză, tipurile, caracteristicile și exemplele acesteia. De asemenea, modul în care este formulat și diferențele cu o teorie.

O ipoteză este o formulare provizorie care trebuie testată.

Ce este o ipoteză?

O ipoteză este o propoziție sau o afirmație care este considerată adevărată de la început, deși nu a fost încă dovedită, și care, prin urmare, constituie speculație sau o presupunere de lucru, lipsită de confirmare sau infirmare prin intermediul experienţă. Termenul provine din limba greacă hipo, „Mai jos” și teza, „Opinie” sau „concluzie”.

Ipotezele pot fi formulate mai mult sau mai puțin întemeiate în realitate, dar ele servesc ca prim pas în cercetare, care va căuta să o dovedească sau să o infirme. Acest lucru, însă, trebuie făcut prin dovezi empirice sau prin a argumentare susţinut, în funcţie de faptul că ne confruntăm cu o cercetare cantitativă sau calitativă.

În orice caz, o ipoteză este o formulare provizorie, deoarece atunci când este testată devine o afirmație verificată sau dovedită. Formularea unei ipoteze este de asemenea centrală în metodă științifică, a cărui serie de Pași permite testarea, rafinarea și, în final, formularea unei interpretări științifice pentru a sprijini înțelegerea realitate.

Caracteristicile ipotezelor

O ipoteză ar trebui să se refere întotdeauna la ceva ce poate fi testat.

Toate ipotezele trebuie să răspundă la următoarele caracteristici:

• Orice ipoteză constă dintr-o relație între un element A și un element B, oricare ar fi ele, a cărui relație se exprimă sub forma unui propoziție.
• Se referă întotdeauna la un eveniment sau o relație probabilă între lucruri, deoarece ceva clar imposibil nu poate fi testat.
• Are o serie de variabile specifice, care trebuie să fie clar identificate și definite. Mai mult, relația dintre acestea trebuie să fie propusă de ipoteza însăși și trebuie să fie clară, de înțeles și credibilă.
• Ele sunt de obicei asociate cu tehnici consacrate si cunoscute care servesc pentru a le pune la incercare.
• Ele sunt întotdeauna falsificabile, adică li se pot opune oricând argumente că o contrazic şi astfel o pun la încercare.
• Sunt abordări total provizorii, care vor fi dovedite sau eliminate prin anchetă.

Tipuri de ipoteze

Ipotezele pot fi clasificate în mai multe moduri, inclusiv următoarele:

• Tipuri de ipoteze după sfera lor de aplicare. Judecând după tipul de realitate la care se referă ipoteza, putem vorbi de:
  • Ipoteze singulare. Cele care se referă la un eveniment specific și singular.
  • Ipoteze generale. Cele care se referă la evenimente care se repetă în cadrul a sistem. La rândul lor, acestea sunt clasificate în:
    • Ipoteze universale. Când încearcă să demonstreze conținut care se aplică întregii cercetări.
    • Ipoteze probabilistice. Când este formulată în termeni de proporții, procente sau majorități.
• Tipuri de ipoteze după originea lor. În funcție de procedura logică care permite formularea acestora, vom avea următoarele tipuri de ipoteze:
  • Ipoteze inductive. Cele obtinute de inducţie, adică în generalizări și presupuneri din cazuri singulare.
  • Ipoteze deductive. Cele obtinute de deducere, adică sunt derivate logic din alte ipoteze anterioare care au fost deja testate sau aruncate.
  • Ipoteze analogice. Cele obtinute de analogie, adică de către comparaţie sau transferul conţinutului unei ipoteze la altele similare.

Cum faci o ipoteză?

Pentru a formula o ipoteză, trebuie adunate cât mai multe informații.

Pașii pentru formularea unei ipoteze, care constituie în general începutul oricărei investigații, sunt următorii:

• Alege necazuri de interes. În care va fi inserată ipoteza noastră. Oricare este la fel de valabil.
• Aduna informație. Ca să ne aventurăm să formulăm o ipoteză probabilă trebuie să cunoaștem problema cât mai mult posibil.
• Comparați informațiile și oferiți explicații. Adică, explorarea posibilelor răspunsuri sau soluții la problemă, pe baza datelor culese și contrastate.
• Alegeți cea mai probabilă explicație. Cea care este credibilă, probabilă și cea mai bună Metode de cercetare permite.
• Formulați ipoteza. Adică să ridicăm explicația posibilă în termeni științifici, excluzându-le pe celelalte și construind modelul experimental care să servească la dovedirea sau infirmarea acesteia. Toate ipotezele servesc la inițierea unei investigații, fără ea nu ar fi decât presupuneri.

Exemple de ipoteze

Fără a intenționa să le dezvoltăm în întregime, următoarele ipoteze servesc ca exemplu pentru ceea ce s-a spus până acum:

• Cunoscând efectul cauzat de anumite metale grele asupra corpului uman, se poate presupune că prezența unora dintre aceste efecte într-un comunitate dedicat mineritului, corespunde prezenței respectivelor metale grele în aer, Apă sau alimente a comunitatii.
• Verificarea caracteristicilor unei emisii de valuri radio primit de la spațiul cosmic Cu emisiile naturale pe care le primim în fiecare zi, este posibil să presupunem că această nouă emisie provine de la o civilizație extraterestră.
• După ce am studiat în profunzime caracteristicile santier a unui important pictor medieval, este posibil să se demonstreze într-o oarecare măsură influența sa asupra operei altor pictori mult mai târziu cu care nu împărtășește naționalitatea.

Diferența dintre ipoteză și teorie

La cunoștințe științifice sunt tratate numeroase ipoteze, dintre care unele sunt dovedite, iar altele, pe de altă parte, infirmate. Acestea din urmă sunt reformulate, rafinate sau aruncate, în timp ce primele sunt integrate în sisteme logico-deductive care încearcă să explice în detaliu un fenomen al realitate, și care sunt cunoscute ca teorii științifice.

Cu alte cuvinte, o teorie este alcătuită dintr-un set de ipoteze dovedite, astfel încât acestea constituie o unitate de sens mult mai mică în domeniul cercetării științifice.