informație

Vă explicăm totul despre informații, cum sunt utilizate, clasificarea acesteia și alte caracteristici. În plus, importanța sa pentru stat.

Informațiile găsesc diferite formate, utilizări și forme de stocare.

Ce este informația?

Informația este un set organizat de date relevante pentru unul sau mai multe subiecte care extrag cunoștințe din acesta. Adică este o serie de cunoştinţe comunicate, partajate sau transmise și, prin urmare, constituie un anumit tip de mesaj. Cu toate acestea, definiția sa variază în funcție de disciplina sau abordarea din care este gândită.

De exemplu, în biologie, informația este înțeleasă ca ansamblul de stimuli senzoriali care schimbă creaturi vii, În timp ce în jurnalism informaţia este ansamblul de mesaje schimbate de actorii a societate determinat. La aceasta am putea adăuga definiții din tehnica de calcul, cibernetica sau termodinamica.

Tipuri de informații

Informațiile pot fi clasificate în moduri foarte diferite, pe baza mai multor criterii. Una dintre cele mai frecvente are de-a face cu relația stabilită între expeditorii informațiilor și eventualii sau eventualii lor destinatari, după cum urmează:

  • Informații confidențiale sau clasificate. Cel care poate fi accesat doar de un set mic de persoane, având în vedere caracterul secret, periculos, delicat sau privat al date cuprinse în ea.
  • Informatii publice. Ceea ce, dimpotrivă, permite accesul general al oricui la conținutul său, fără a necesita permisiuni speciale și fără a avea vreun grad de confidențialitate.
  • Informații personale. Ceea ce aparține fiecărei persoane, adică care emană de la un anumit individ, care poate decide cu cine să-l împartă sau cui să-l ofere.
  • Informații externe. Cel care emană dintr-o organism, instituţie sau Afaceri, și ai căror destinatari sunt organisme sau persoane externe acestuia.
  • Informații interne. Acela, dimpotrivă, care emană dintr-un organism, instituție sau companie, pentru a fi consumat intern, fără a ieși în afara organizare.

Utilizări informaționale

Informațiile valide ajută la luarea deciziilor, de exemplu, cu privire la sănătate.

Informația are atâtea întrebuințări câte îi poate oferi destinatarul. Ele variază de la simpla creștere a cunoștințelor pe care le deține pe un anumit subiect, sau poate cunoștințele aplicabile într-o situație dată, adică cunoștințe utile. Citirea unui manual de utilizare a unui aparat ne va oferi, de exemplu, informații aplicabile imediat.

Alte utilizări ale informațiilor pot fi mai strategice, permițând destinatarului să efectueze o mai bună luarea deciziilor, procese de control mai bune, reguli de evaluare mai bune sau o alegere mai bună a alternativelor, în funcție de ceea ce ne referim.

În sfârșit, informația are o valoare culturală, adică educational, informativ. Cu cât este mai mare cantitatea de informații, cu atât mai multe cunoștințe posibile și, prin urmare, mai mari posibilități educaționale

Caracteristicile informației

Informațiile, în linii mari, îndeplinesc următoarele caracteristici:

  • Sens. Adică conținut semantic, tematic, contextual sau de natură oarecare, pe care fiecare individ îl va folosi după propriile criterii.
  • Importanţă. Deși importanța informațiilor este întotdeauna relativă la receptor, adică depinde de fiecare persoană, ținând cont de cât de mult modifică datele primite comportamentul indivizilor. Informațiile relevante produc schimbări importante sau imediate, puțin relevante nu produc nimic.
  • Valabilitate. Valabilitatea informațiilor din vreme, adică dacă este învechit sau actualizat, ceea ce depinde întotdeauna de context și de destinatarii săi.
  • Valabilitate. Informațiile vor fi mai mult sau mai puțin de încredere, mai mult sau mai puțin credibile sau valide, în funcție de criteriile emitentului și ale destinatarului. Dacă acesta din urmă consideră că emitentul nu este de încredere, informațiile pe care le emite își vor pierde importanța.
  • Valoare. Un anumit tip de utilizare specifică pentru destinatar, chiar dacă este doar informativ.

Informația în societate

Informația este o marfă prețioasă în societatea umana și chiar în unele societăți animale.Pe de o parte, gestionarea informației poate influența comportamentul indivizilor, deoarece permite forme complexe de cooperare si organizare.

Pe de altă parte, acumularea de informații și cunoștințe permite deschiderea ușii către schimbări revoluționare în societate, fie din mâna a ceea ce științifictehnologic, sau ce filozofic, sau a celui politico-social.

În societate, informația poate fi distribuită gratuit sau poate face parte din patrimonii privat, ca în cazul industriile prelucrătoare, care ascund rețeta specifică pentru producerea bunurilor lor cele mai prețuite, pentru a nu cădea în mâinile concurenței.

Informații și stare

Într-un stat democratic, guvernul difuzează informații despre propriile acțiuni.

Propaganda și cenzura au fost întotdeauna modalități prin care statul controlează ce informații circulă liber și care nu. Acest lucru a devenit mai complex în așa-numitul „societatea informaţiei„Și datorită noului Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC).

Această problemă este subiectul dezbaterilor naționale și internaționale, mai ales că Internet a pus sub semnul întrebării ideea tradițională a țării și a graniței. În prezent, retele de calculatoare ele permit informației să circule mult mai rapid și pe distanțe mult mai mari decât oricând în istoria omenirii.

Pe de altă parte, scandaluri precum cel petrecut în campania electorală din SUA câștigată de Donald Trump, cunoscut sub numele de „cazul Cambridge Analytica”, relevă impactul important al informației asupra vieții statelor în secolul XXI.

Informatii informatice

Pentru calcul, înțeles tocmai ca știință a managementului informației, acest concept este înțeles ca o cunoaștere explicită, acumulată de ființe vii sau sisteme experți atunci când interacționează cu mediul lor. Are valoarea de a putea fi stocat, organizat și recuperat.

Pentru asta, la urma urmei, calculatoare: sisteme mari de clasificare, regăsire și transmitere a informațiilor, acestea din urmă conținute în formate de stocare electronică.

Informații analogice și digitale

Se vorbește despre informații analogice și digitale în cadrul Electronică, pentru a diferenția două tipuri de semnal. Amplitudinea semnalului analogic poate varia liber, luând orice valoare (a tensiunii electrice).

La rândul său, un semnal digital este unul care are benzi limită în raport cu amplitudinea pe care o poate lua și care sunt predeterminate. Acest lucru face ca semnalele digitale să nu fie continue, ci discrete, lipsite de zgomotul tipic pe care îl au semnalele analogice.

!-- GDPR -->