metode de cercetare

Vă explicăm care sunt metodele de cercetare și care sunt principalele. De asemenea, care sunt caracteristicile fiecăruia.

Într-o investigație se alege metoda cea mai potrivită pentru a-și atinge obiectivele.

Care sunt metodele de cercetare?

A cercetare Este o activitate dedicată obținerii de noi cunoștințe sau aplicării acestora pentru rezolvarea Probleme specific, printr-o procedură inteligibilă, comunicabilă și reproductibilă. Poate fi dedicat diferitelor domenii ale cunoașterii umane și poate implica diferite tipuri de raționamente și proceduri, în funcție de metoda de cercetare aleasă.

Termenul metodă vine din greaca poartă-, „spre”, și hodos, „Cale”, ceea ce sugerează că sensul său este „calea cea mai potrivită către un sfârșit”. Adică o metodă este o procedură pe care o alegem pentru a obține un scop prestabilit.

În consecință, metodele de cercetare sunt diferitele modele de proceduri care pot fi utilizate într-o investigație specifică, ținând seama de nevoile acesteia, adică de natura fenomenului pe care îl dorim. investiga.

Un exemplu perfect în acest sens este metodă științifică, A serie de proceduri de tip logic şi experimentale care permit verificarea a ipoteză prin experiențe controlate, replicabile și precise, adică prin ceea ce știm astăzi ca ştiinţă.

Vă poate servi:

Care sunt metodele de cercetare?

În linii mari, metodele de cercetare sunt clasificate ca logice și empirice. Metodele logice de cercetare presupun folosirea gând și raționamentul executării deduceri, analiză Y sinteză.

Pe de altă parte, metodele de cercetare empirică abordează cunoştinţe prin experiențe replicabile, controlate și documentate, pe care le cunoaștem sub numele de experimente.

În plus, putem identifica următoarele metode:

  • Metoda logico-deductivă. Constă în aplicarea unor principii generale la cazuri particulare, pornind de la anumite legături de proces. Acest lucru se întâmplă prin: 1) găsirea de principii necunoscute din cele deja cunoscute și 2) descoperirea consecințelor necunoscute ale principiilor deja cunoscute.
  • Metoda deductivă directă. Folosit în primul rând în logică și raționament formal, trage o concluzie unică și adevărată dintr-un set finit de premise dovedite.
  • Metoda deductivă indirectă. Este metoda bazată pe logica silogismului, adică pe comparaţie a două premise inițiale pentru a obține a concluzie final. În general, premisa inițială este generală sau universală, a doua premisă este particulară, iar concluzia poate fi una sau alta.
  • Metoda deductivă ipotetică. Este metoda care pleacă de la a ipoteză sau explicație inițială, pentru a obține ulterior concluzii particulare din aceasta, care vor fi apoi la rândul lor verificate experimental. Adică, cuprinde o etapă inițială de inferențe empirice (observare, de exemplu) care permit deducerea unei ipoteze inițiale la care este supusă apoi experimentare.
  • Metoda logică inductivă. Propune calea inversă: din premise particulare se deduc concluzii universale sau generale, fie prin inducții complete (se iau în considerare toate elementele care alcătuiesc obiectul de studiu), fie incomplete (se iau în considerare doar câteva dintre elementele care îl compun).
!-- GDPR -->