- Ce este raționamentul?
- Caracteristici de raționament
- Elemente de raționament
- Raționament inductiv și deductiv
- Raționament logic și matematic
- Raționamentul verbal
- Gandire abstracta
Vă explicăm ce este raționamentul, elementele și caracteristicile sale. De asemenea, care sunt diferitele tipuri de raționament.
Ce este raționamentul?
Când vorbim de raționament, de obicei ne referim la capacitatea ființă umană a se confrunta mental cu a necazuri sau o situație, aplicând logică și experiența la rezoluția și/sau înțelegerea dvs. În alte cazuri, ne referim la diferitele forme care au spus gând, din aspectele specifice ale minții umane implicate în ea.
Cu alte cuvinte, raționamentul este o trăsătură caracteristică a speciei umane, adică capabilă să ne diferențiem de animalelor. Este un proces intelectual, logic, prin care argumente realizează concluzii, dat un prim set de premise.
Modul în care înțelegem raționamentul astăzi este legat de ideea modernă de rațiune. Este un produs al schimbări filozofii filosofice profunde care au avut loc în timpul Renaştere european și mai ales în Revoluție științifică.
Astfel credința în Dumnezeu ca trăsătură fundamentală a ființei umane a fost înlocuită, înlocuind-o, tocmai, prin raționament și prin capacitatea sa de a înțelege legile fundamentale care guvernează lumea din jurul său.
Caracteristici de raționament
În termeni generali, se așteaptă ca orice tip de raționament să permită rezolvarea problemelor, tragerea de concluzii și producerea unei forme de învățare conștientă a faptelor, prin relații cauzale și logice.
Aceasta înseamnă că raționamentul este voluntar, depinde de capacitățile fiecărei persoane și este ceva care, având în vedere învăţare adecvat, poate fi exercitat și dezvoltat. După cum vom vedea mai târziu, raționamentul se aplică diverselor sfere mentale și prin logici procedurale (metodologii) diferită, după caz.
Elemente de raționament
Toate tipurile de raționament constau din două elemente clar diferențiate, care sunt:
- Premisele. Ansamblul de expresii care afirmă sau neagă un aspect al realitate și care constituie punctul de plecare pentru orice formă de raționament. Premisele, ca și concluziile, pot fi adevărate sau false, generale sau particulare.
- The concluzii. Sunt ansamblul de expresii obtinute din premise, prin aplicarea unor procedee si argumente logice. Concluziile unui raționament pot servi drept premisă pentru altul și așa mai departe.
Raționament inductiv și deductiv
Două dintre principalele forme de clasificare a raționamentului sunt inductiv și deductiv. Ele se deosebesc între ele prin procedura logică, adică prin tipul de operație formală și argumentativă pe care o presupun, pentru a-și obține concluziile. Să o vedem separat:
- Motiv dedus. După cum sugerează și numele, implică utilizarea deducției ca modalitate de a trage concluzii. Aceasta este că, având în vedere premise specifice de tip general sau universal, se poate ajunge la concluzii de tip particular și individual, pe baza a ceea ce considerăm a fi adevărat la nivel global. De exemplu: dacă plecăm de la premisa că mușcă câinii și că animalul nostru de companie este, într-adevăr, un câine, putem ajunge la concluzia logică deductive că animalul nostru de companie este capabil să ne muște. Această procedură nu este întotdeauna adevărată, desigur, deoarece depinde în întregime de validitatea premiselor sale.
- Raționamentul inductiv. Acest raționament merge în sens invers față de cazul precedent, pornind deci de la premise particulare și individuale, pentru a ajunge apoi la concluzii globale sau universale. Acest lucru îl face un mod de raționament mai puțin logic, dar mai probabilist și, prin urmare, mai util pentru prezicerea viitorului într-o oarecare măsură. De exemplu, dacă o persoană ne minte o dată, vom presupune că în viitor ne va minți din nou, chiar dacă există probabilitatea ca acest lucru să nu se întâmple.
Raționament logic și matematic
Raționamentul logic este capacitatea de a trage concluzii conștiente, demonstrabile dintr-un set de premise. Acest lucru se realizează prin aplicarea noastră cunoştinţe, fără a recurge la experiența noastră individuală.
Poate returna rezultate valide (corecte) sau false (incorecte). Acest lucru se datorează faptului că și raționamentul rău este și raționament posibil, deși din punctul de vedere al logicii, raționamentul fals este numit erori.
Un tip specific de raționament logic este matematic, în general de tip formal, în care sunt respectate regulile și procedurile unui set de relații între numere, seturi, reprezentări sau figuri, pentru a stabili axiome, teoreme sau procedee matematice.
Raționamentul matematic nu se îndreaptă niciodată spre experiență sau subiectivitate, ci spre cea mai pură și mai logică obiectivitate. Astfel, o operație de genul 2 + 2 va avea întotdeauna același rezultat, indiferent de cine o realizează, unde sau care este experiența lor anterioară. Pentru aceasta, numerele și semne matematice.
Raționamentul verbal
Așa cum variantele anterioare de raționament folosesc limba matematică formală, raționamentul verbal folosește mecanismele și procedurile limbajului, fie vorbit sau scris și, prin urmare, poate fi numit și raționament lingvistic.
Cu toate acestea, acest tip de raționament depinde de înțelegerea limbajului pe care o are fiecare individ, deoarece limbajul este a tehnologie că trebuie să învățăm și că moștenim din mediul nostru social și cultural, dar în același timp este ancorat într-o capacitate naturală a ființei umane: capacitatea de a învăța și dezvolta limbi străine, adică de a produce semne.
Raționamentul verbal are, deci, de-a face cu stăpânirea limbajului verbal, adică este asociat cu capacitatea de a citi-înțelege, competența lingvistică, creativitate expresiv, printre alte aspecte ale exercițiului verbal.
Gandire abstracta
Aceasta este probabil una dintre cele mai importante forme de raționament uman, care într-un fel cuprinde raționamentul verbal și matematic, deoarece ambele au un nivel semnificativ de abstractizare.
Raționamentul abstract este manipularea conceptelor și obiectelor neconcrete, care nu există în același mod ca lucrurile tangibile. Ne permite să producem informație nou din relația dintre noțiuni abstracte, mai puțin legate de pământesc, precum cantitatea, proporţie, valabilitate, simetrie, frumusețe etc.
O bună înțelegere a acestui tip de raționament ne permite să gestionăm noțiuni complexe, să efectuăm operații mentale complicate și să stabilim relații între obiecte și situații inexistente, cum ar fi presupunerile, ipoteză și alte forme de elucubrare.