• Ce este observația științifică?
• Importanța observației științifice
• Caracteristicile observației științifice
• Tipuri de observație științifică
• Exemple de observație științifică

Vă explicăm ce este observația științifică, de ce este atât de importantă și caracteristicile ei. De asemenea, clasificarea și exemplele lor.

Observația științifică garantează obiectivitatea și demonstrabilitatea studiilor științifice.

Ce este observația științifică?

Când vorbim de observație științifică ne referim proces pentru a detalia orice fenomen al natură cu intentie analitica si scopul de a colecta cea mai mare cantitate de informație obiectiv posibil.

Este unul dintre pașii inițiali ai așa-numitului metodă științifică, care constă într-o serie de etape care garantează obiectivitatea și demonstrabilitatea studiilor științifice.

Observația științifică aspiră să contemple și să înțeleagă natura în starea ei cea mai pură, adică fără intervenția omului, așa cum au încercat naturaliștii secolului al XIX-lea. Cu toate acestea, astăzi se știe că există o paradox în acest sens, întrucât prezenţa unui observator în multe cazuri modifică ceea ce se observă.

Totuși, observația științifică se confruntă cu fenomene naturale ținând cont de cât mai mult context, urmărind o înțelegere exhaustivă a condițiilor care influențează fenomenul care, în general, va fi ulterior replicat într-un laborator (experimentare) sau mediu controlat. Adesea, contemplarea a ceea ce se întâmplă în experimente concrete este considerată și a metodă observațională.

Adesea, aceste procese de colectare a informațiilor sunt susținute de instrumente precum sondaje, instrumente specifice (microscoape, stetoscoape, telescoape etc.) sau procese paralele (atunci când fenomenul nu poate fi observat direct), în funcție de natura obiectului observat și de perspectiva științifică în sine.

Importanța observației științifice

Observația științifică a făcut posibilă verificarea multor legi care guvernează Universul.

Observația științifică a produs cea mai mare cantitate de date de-a lungul istoriei celor care alcătuiesc enciclopedia noastră mondială.

Aceasta înseamnă că observând natura și trăgând concluzii din aceste observații, am reușit să deducem și apoi să verificăm experimental multe dintre legile care guvernează natura. Univers.

Prin urmare, observația este esențială în abordarea sistematică și ordonată propusă de metoda științifică, astfel încât rezultatele să fie cât mai fiabile.

Caracteristicile observației științifice

Observația științifică necesită o delimitare foarte specifică a ceea ce se observă, adică înțelegerea exactă a ceea ce urmează să fie observat dintr-un fenomen al naturii. Această limitare a intereselor este esențială pentru a alege între ce date să înregistrăm și care nu.

Pe de altă parte, este necesar să știm ce este exact (sau ce se presupune că este) ceea ce se observă. Deci observația nu este dată în alb, dar oamenii de știință au o ipoteză anterior celor observate.

În același mod, observația va stabili categorii pentru ceea ce se observă și va încerca să o explice cu cunoştinţe dobândite anterior. Se va repeta și observația pentru a verifica rezultatele, care apoi se vor încerca reproducerea experimentală.

Tipuri de observație științifică

Fiind în natură, omul de știință poate observa direct fenomenul.

Există două tipuri de bază de observație, care sunt:

• Direct Acela în care poate fi detaliat faptul sau fenomenul care se urmărește.
• Aluzie. Unul în care fenomenul urmărit nu este observabil, dar prezența lui poate fi dedusă din observații paralele sau din alte fenomene. Se aplică și observațiilor care sunt susținute de date anterioare colectate de alți oameni de știință.

Observația poate fi clasificată și în funcție de locul ei de realizare, în:

• Observarea terenului. Când omul de știință se află în natură însăși sau instrumentele sale îi permit să observe fenomenul direct în locul său în ea.
• Observație de laborator. Când fenomenul observat are loc în mediul controlat al laboratorului, adică atunci când este replicat experimental.

Exemple de observație științifică

Un exemplu perfect de observație științifică este călătoria savantului englez Charles Darwin în Insulele Galapagos din Ecuador.

Darwin poseda deja teorii despre originea speciilor (pe care le publică mai târziu într-o carte cu același titlu) și pe care le acumulase de-a lungul celorlalte călătorii și observații ale sale. Deci scopul lui a fost să observe biodiversitate dintr-o perspectivă ipotetică specifică.

În timp ce era acolo, Darwin a observat conduce si anatomie a speciilor locale, comparându-le cu speciile găsite pe continent, și a putut vedea cum există asemănări fundamentale între cele două, deși nu erau deloc la fel.

Acest lucru i-a permis să deducă că, plecând atât de mult timp, fiecare specie s-a adaptat la un mediu diferit, dând astfel naștere unei specii diferite.

Darwin a folosit în mare parte un caiet și un creion pentru notițele sale, dar cei care l-au reușit să studieze biologie Au mult mai multe instrumente pentru a testa observațiile geniale făcute de Darwin la nivel genetic și anatomic.