inteligența

Cunoştinţe

2022

Vă explicăm ce este inteligența, tipurile ei, cum se dezvoltă și alte caracteristici. De asemenea, relația sa cu creativitatea.

Termenul de inteligență rezumă în general diferite capacități mentale.

Ce este inteligența?

Inteligența poate fi înțeleasă ca abilitatea atât de a înțelege sau de a înțelege, cât și de a rezolva Probleme. Cuvântul „inteligență” provine din latină inteligenţa, de la verb intellegere (compus din voci inter, "intre si legere, „Citește”), iar de la început a fost asociată cu „a ști să alegem”, în sensul înțelegerii, adică al apei de a determina contexte și de a salva semnificații.

Intellectus a fost un termen folosit în timpul Evul Mediu pentru a se referi la înțelegere, într-un moment în care puțini oameni citeau, și a fost folosit ca traducere a cuvântului grecesc nous (spiritul, partea cea mai înaltă a sufletului). Așa s-a născut și el intelectualitate, termen pentru a numi clasă socială compus din intelectuali şi personalităţi ale culturii unei ţări.

În vremurile moderne, însă, a fost mai mult sau mai puțin acceptat că nu există un concept unic de inteligență. Mulți specialiști în psihologie Au încercat totuși să o formuleze, iar ideea că nu există o singură inteligență, ci că există numeroase forme ale acesteia, a fost în cele din urmă acceptată.

Astfel, „Teoria inteligențelor multiple„De Howard Gardner, conform căruia ar exista cel puțin opt modele diferite de inteligență, fiecare adaptat unui anumit domeniu al vieții.

Chiar și așa, utilizarea populară a termenului de inteligență rezumă în general capacități mentale precum: viteza de procesare, înțelegerea verbală, agilitatea logico-matematică, înțelegerea gândirii deductive sau capacitatea memoriei de lucru.

Caracteristicile inteligenței

Așa cum este dificil să definești inteligența universal, este dificil să-i găsești caracteristicile universale. În principiu, este de așteptat să îndeplinească următoarele funcții:

  • Anticipa. Pe baza a ceea ce s-a învățat și variabile a mediului, inteligența urmărește să anticipeze ceea ce s-ar putea întâmpla și să ia măsurile pertinente pentru a ne proteja, a asigura sau a ne oferi avantaj în orice situație.
  • Construi. Inteligenţa construieşte structurile de gândire care memorie vor stoca, într-un mod care să ne permită să revenim la ele (experiențe) pentru a reacționa la situațiile viitoare.
  • Comunica. Inteligența se ocupă și de zona comunicativă, formând simboluri și idiomuri proprii, care ne permit să reprezentăm lumea reală în absența ei.
  • Descifra. A persoană Smart ar trebui să aibă o înțelegere deductivă mai ușoară a sistemelor concepute de terți, care în principiu ar permite rezolvarea puzzle-urilor, descifrarea codurilor, găsirea de răspunsuri și rezolvarea problemelor.
  • Stabiliți relații. Cauza, consecinta, diferitele tipuri de relatii pe care le putem stabili intre a realitate iar altul, ele sunt câmpul de acțiune al inteligenței.

Dezvoltarea inteligenței

Dezvoltarea inteligenței este afectată de numeroși factori de mediu.

Dezvoltarea inteligenței umane este studiată de pedagogie, pe baza diverșilor factori determinanți ai creșterii sale progresive, cum ar fi:

  • Factori genetici. Înclinații ereditare și facilități înnăscute către un fel de inteligență.
  • Factori de mediu. Elemente vitale în creșterea individului, în special în stadiile sale incipiente, cum ar fi nutriție, mediul familial adecvat, accesul la educaţie formale, iar cea motivare către el învăţare.

Este general acceptat că, ca caracteristică remarcabilă, inteligența începe să se manifeste de la o vârstă fragedă, deși nu există o marjă sigură pentru a o „diagnostica” și nici factori universali care să o măsoare.

Multe genii absolute din domeniile lor profesionale respective, de-a lungul istoriei, au fost disprețuite în tinerețe de sistemul școlar, întrucât nu se potriveau idealului de inteligență al vremii, iar mulți erau considerați copii subdotați.

Tipuri de inteligență

Așa cum nu există o definiție unică a inteligenței, există numeroase forme de inteligență care permit să fie studiată separat, în funcție de domeniul specific de percepții, raționament sau percepții pe care le implică:

  • Lingvistic-verbal. Sunt modele de inteligență care se bazează pe formularea gândirii prin limbajul verbal, scris sau oral, precum și pe transmiterea și recuperarea acesteia prin citind.
  • Numeric. Ceea ce are de-a face cu procesele logice formale și care își găsește expresia maximă în matematica si numerele.
  • Spaţiu. Țintește pentru percepţie profunzimea mediului, a formelor care stau la baza ceea ce se vede și a relațiilor dintre ele.
  • Fizic sau motor. Este un model de inteligență ocupat cu acțiunile corpului, adică mișcările sale, aptitudinile, capacitățile sale. De obicei, nu este considerată o formă de inteligență, deoarece este adesea asociată eronat doar cu procese mentale sau intelectuale.
  • Emoţional. Inteligența emoțională are de-a face cu gestionarea eficientă și eficientă a propriei emoționalități, propusă în principiu de Daniel Coleman în cartea sa Inteligenta emotionala.
  • Social. Acea inteligență care se aplică domeniului relatii și care folosește carisma, conducere, inclusiv manipularea și alte talente de natură socială.

Inteligență și creativitate

În imaginarul nostru, inteligența este de obicei legată de capacitatea de a crea, deși în principiu este vorba despre două lucruri diferite. Oamenii cu marje mari de inteligență sunt de obicei oameni creativi, în sensul de a fi neliniștiți, alerti și adesea cu interese deosebite, deosebite, în afara normei.

Cu toate acestea, nu toți creatorii sunt neapărat inteligenți, deoarece activitatea creatoare este, în esență, un talent misterios al minții umane. În orice caz, este obișnuit ca un geniu scris să posede un nivel ridicat de abilitate lingvistică și inteligență verbală, de exemplu; în timp ce un geniu al Științe cu siguranță posedă o capacitate matematică și logică extraordinară; etc.

Test de inteligență

Testele de inteligență în general oferă o impresie medie a diferitelor capacități mentale ale unui individ. De obicei, le fac o medie într-o cifră sau un procent care exprimă, într-un fel, dacă talentele individului sunt peste sau sub medie (cum ar fi coeficient de inteligență sau CI).

În orice caz, ele nu trebuie considerate drept informații de încredere sau prea relevante (cu atât mai puțin informații care pot fi făcute informal).

Câteva exemple de teste de inteligență sunt:

  • Test internațional IQ.
  • Test CI Online.
  • Test de inteligență psihoactivă.
!-- GDPR -->