vorbire

Texte

2022

Vă explicăm ce este un discurs, tipurile sale și disciplinele care îl studiază. În plus, caracteristici, funcții și exemple.

Un discurs poate fi oral sau scris.

Ce este un discurs?

Un discurs este o formă de comunicare în care un emițător construiește un mesaj și îl transmite unui receptor folosind a cod (care este de obiceilimba) prin a canal, care poate fi orală sau scrisă.

Un concept mai specific de discurs se referă la acțiunea desfășurată de a persoană când vorbești cu o audiență și oferi un mesaj pregătit în prealabil. Acest tip de discurs urmărește să ghideze cu privire la o temă și este dezvoltat în așa fel încât să surprindă interes a publicului.

Discursurile sunt adesea ținute la evenimente politice, economice sau academice și mulți se bazează pe resurse computerizate, cum ar fi prezentări de diapozitive, videoclipuri sau imagini.

Cuvântul discurs este, de obicei, legat de cuvântul poveste, cu referire la conținutul cultural și ideologic care profesează opersoană sau grup. De exemplu: când vorbim despre un discurs liberal,marxist sau modern.

Vezi si:Comunicare interpersonală

Discurs direct și indirect

Termenul de discurs se referă și la postulatele care comunică informație aruncat de un individ sau de un grup. În funcție de caracteristicile sale, discursul poate fi:

  • Vorbire directă. Rugăciune care exprimă și reproduce într-un mod textual cuvintele unui individ. De obicei, este exprimată prin ghilimele, precedate de cratime sau două puncte. De exemplu: „Vreau să mă joc lângă râu” sau Mateo: Vreau să mă joc lângă râu.
  • Vorbire indirectă. Propoziție care reproduce indirect cuvintele unui individ prin adaptarea timpurilor verbale, pronume personale și referințe temporale. De obicei este introdus cu verbul spune, exprima, asigura, printre altele, urmat de conjuncția că. De exemplu: Spune că vrea să joace lângă râu (timpul prezent dacă este jucat simultan cu discursul lui Matei) sau A spus că vrea să joace lângă râu (timpul trecut dacă este reprodus după discursul original).

Caracteristicile vorbirii

  • Precis. Trebuie să expuneți un subiect și acesta argumente astfel încât să poată fi înțeles de către public.
  • Verificabil. Trebuie să se bazeze pe fapte verificabile care justifică și dau validitate discursului, cu excepția unor cazuri precum discursul religios sau artistic.
  • De specialitate. Trebuie să se concentreze pe o zonă și să fie direcționată către publicul ideal care o poate interpreta și să fie utilă.
  • Original. Trebuie să-ți folosești propriile resurse și să ai puncte de vedere creative, unice și inovatoare
  • Structurat. Trebuie să organizați informațiile într-un mod clar și ordonat pentru a fi interpretate de ascultători sau cititori.
  • Atractiv. Trebuie să capteze atenția audienței, să-l mențină activ și, în multe cazuri, să-l motiveze să acționeze.
  • Conținut multiplu. Poate avea diverse tipuri de informații și poate fi completat cu resurse audiovizuale.
  • Platformă multiplă. Poate fi transmis publicului oral sau în scris.

Părți ale discursului

Părțile discursului clasic au fost stabilite în Retorica ad Herennium, tratat care reunește principalele linii directoare ale oratorie iar discursul scris în 90 a. C. (aproximativ) de autor necunoscut.

  • Exordiu. Vorbitorul caută să capteze atenția publicului.
  • Naratiune. Vorbitorul introduce subiectul care va fi discutat în discurs.
  • Divizia. Vorbitorul își dezvoltă punctul de vedere și își apără teoria sau argumentul cu privire la problema în cauză.
  • Am confirmat. Vorbitorul își prezintă argumentele și dovezile pe care se bazează.
  • Refutatie. El prezintă dovezi care sunt respinse de celelalte argumente împotriva lui.
  • Concluzie. El a ridicat concluzii dintre cele de mai sus și pașii de urmat.

În plus, există o clasificare utilizată pe scară largă care împarte vorbirea în:

  • Introducere. Este prezentat subiectul de discutat.
  • În curs de dezvoltare. Argumentele existente cu privire la întrebare sunt postulate.
  • Rezultat. Sunt sintetizate cele mai relevante idei și contribuția analiză al argumentare expus.

Disciplinele care studiază discursul

Fiind un concept foarte larg, mai multedisciplinelor sau știința studiază și analizează vorbirea. În primul rând, cellingvistică studiul discursului ca formă delimba scrisa sau oral, adică text sau conversație. În ceea ce privește comunicarea, ei se ocupă deantropologie sietnografie.

Pentrufilozofie, discursul răspunde unui sistem social de idei saugânduri iar în cadrulpsihologieÎn zona psihanalizei, discursul se bazează pe o întrebare logică.

Tipurile de discursuri

Tipurile de vorbire pot fi diferențiate în funcție de anumite criterii:

Conform structura:

  • Discurs narativ. Se referă la fapte care sunt exprimate în a context dinvreme Yspaţiu și asta poate fi real sau imaginar.
  • Discurs descriptiv. Încercați să arătați caracteristicile a ceea ce este exprimat fără a face o evaluare personală.
  • Discurs expozitiv. Raportați ceva obiectiv, clar și ordonat.
  • Discurs argumentativ. Încercați să convingeți sau să convingeți despre ceva.

Dupa zona:

  • Discurs politic. Ea comunică bazele și propunerile politice ale unui spațiu și caută să convingă publicul.
  • Discurs religios. Ea comunică bazele unui crez prin dogmele de credință care guvernează a religie A genera fidelitate și atrage adepți.
  • Discurs publicitar. Ea comunică particularitățile unui bun sau serviciu și își propune să convingă publicul să-l cumpere de pe piață.
  • Discurs de afaceri. Comunica deciziile, planurile sau proiectele a organizare sau Afaceri și încearcă să motiveze angajații, Clienți si furnizorii.
  • Discurs academic. Comunică știri sau propuneri în sfera unei școli sau universități, funcția sa este de a comunica și genera comunitate între membrii organizației.
  • Discurs artistic. Ea comunică emoții și sentimente de natură subiectivă, funcția sa este de a transmite și de a distra.

Funcțiile vorbirii

În vorbire pot fi combinate diferite funcții ale limbajului.

În funcție de poziția luată de vorbitor, limbajul în cadrul discursului ia diferite forme și funcții:

  • Funcția expresivă. Când mesajul face apel la exprimarea unui sentiment.
  • Funcția de apel. Când mesajul caută să atragă atenția ascultătorului și să provoace un răspuns.
  • Funcția poetică. Când discursul prioritizează forma mesajului.
  • Funcție informativă sau de referință. Când mesajul oferă informaţii obiective.
  • Funcție convingătoare. Când mesajul urmărește să vândă un bun sau un serviciu.
  • Funcție de divertisment. Când mesajul caută să distreze sau să se relaxeze.

Exemple de discursuri

Discurs politic:

„(…) De aceea trebuie să începem prin a recunoaște că, oricâte legi ar exista pe hârtie, oricâte declarații minunate apar în constituții, oricât de frumoase s-au pronunțat cuvinte în ultimele decenii la summit-urile internaționale sau pe coridoarele Națiunilor Unite, vechile structuri ale poate sa iar privilegiul, nedreptatea și exploatarea nu au dispărut niciodată complet”.

Barack Obama

Johannesburg, 17 iulie 2018

Discurs religios:

Dragi frați și surori: Crăciun fericit!

În pântecele Bisericii mame, în această seară s-a născut din nou Fiul lui Dumnezeu făcut om. Numele lui este Isus, ceea ce înseamnă că Dumnezeu mântuiește. Tatăl, Iubire veșnică și infinită, L-a trimis în lume nu pentru a-l osândi, ci pentru a-l mântui (cf. In 3,17). Părintele i-a dat-o, cu imensă milă. L-a împărțit pentru toată lumea. A dat-o pentru totdeauna. Și S-a născut, ca o flacără mică aprinsă în întuneric și în frigul nopții. Acel Prunc, născut din Fecioara Maria, este Cuvântul lui Dumnezeu făcut trup. Cuvântul care a călăuzit inima și pașii lui Avraam către țara făgăduită și continuă să-i atragă pe cei care se încred în promisiunile lui Dumnezeu.

Papa Francisco
Roma, 25 decembrie 2019.

Discurs de afaceri:

„(…) Apple a avut întotdeauna disciplina de a lua decizia îndrăzneață de a renunța la lucruri. Am lăsat discheta deoparte când era încă populară la mulți utilizatori. În loc să faceți lucrurile într-un mod mai tradițional și să vă diversificați și să minimizați riscuri, am produs unitatea optică, pe care unii oameni i-au plăcut. Ne-am schimbat conectorul, chiar dacă multor oameni i-au plăcut conectorul cu 30 de pini. Unele dintre aceste lucruri nu au fost populare de ceva timp. Dar trebuie să fie dispus să piardă din vedere coasta și să ieși. Încă mai facem”.

Interviu cu Tim Cook, CEO al Apple.

Discurs academic:

„(…) Aceste divagații, foarte generale, au perfect sens și în comunitățile universitare. Universitatea spaniolă a fost profund transformată în ultimul sfert al secolului al XX-lea, creând un puternic dinamism social în grupurile universitare, o consecință a unor factori de schimbare foarte semnificativi. În primul rând, universalizarea practică a predare universitate. În foarte câțiva ani, am trecut de la 28 de universități și 300 de mii de studenți în 1975 la 77 de universități astăzi și aproape 1.400.000 de studenți, cu un maxim de peste un milion și jumătate de studenți în anul 2000”.

Javier Uceda, rector al Universității Politehnice din Madrid.

Madrid, septembrie 2010.

Discurs artistic.

Dacă te-aș urî, ura mea ți-ar da
în cuvinte, răsunător și sigur;
Dar te iubesc și dragostea mea nu are încredere
la această discuție despre bărbați atât de întunecați!

Ai vrea să devină un țipăt,
și vine din atât de adânc încât s-a desfăcut
râul lui arzător, a leșinat,
înaintea gâtului, înaintea pieptului.

Sunt la fel ca un iaz plin
și ți se par o fântână inertă.
Totul pentru tăcerea mea tulburată
ceea ce este mai odios decât intrarea în moarte!

„Dragostea care tace”, Gabriela Mistral

!-- GDPR -->