limbajul oral

Limba

2022

Vă explicăm ce este limbajul oral, elementele, caracteristicile și exemplele sale. De asemenea, cu ce este diferit de limbajul scris?

Limbajul oral este unic pentru specia noastră și este una dintre trăsăturile sale evolutive cheie.

Ce este limbajul oral?

Când vorbești despre limba limbaj oral, oral sau comunicarea orală, ne referim în general la actul de a transmite informație verbal care este produs de vorbeste, și asta este caracteristic Oamenii. În general diferă de limbă sau limba scrisă.

Ființele umane se nasc cu toate echipamentele fizice și mentale necesare pentru a comunica. Când o facem pe cale orală, folosim aparatul nostru de vorbire (laringele, faringele, nările și cavitatea bucală) și respirator.

Astfel, atunci când expirați unde sonore în aer că, modulat și articulat prin deschiderea gurii și intervenția limbii, obținem ca rezultat diferite sunete. Aceste sunete sunt codificate în a idiom (sau limba, în termeni lingvistici) și fiind recunoscute de către un destinatar, vă permit să recuperați mesaj și formulează un răspuns similar.

Limbajul oral este tipic speciei noastre și este una dintre trăsăturile sale evolutive cheie, deoarece a permis interacțiuni sociale complexe și, prin urmare, marje mari de cooperare comunitară.

Unitatea sa fundamentală este cuvânt, o combinație liniară de sunete care are un început și un sfârșit în timp, și ale cărei componente necesită o ordine specifică pentru a fi înțelese, după regulile fiecărei limbi, adică fiecare cod Comunicare.

Caracteristicile limbajului oral

În linii mari, limbajul oral se caracterizează prin următoarele:

  • Este propriu și firesc ființei umane, deoarece necesită doar aparatul de vorbire și respirator, cu care se naște. În plus, înveți să le folosești prin repetare și practică.
  • Foloșește ca canal unde sonore în aer, pe care corzile vocale le generează atunci când vibrează și auz prinde și recunoaște. Aceste sunete alcătuiesc un cod sau un limbaj, structurat social, cultural și istoric.
  • Este de obicei față în față, imediată și efemeră, deoarece apare într-un loc și context hotărât, și odată spus, sunetele dispar pentru totdeauna. De aici, cuvintele „suflate de vânt”. Cu toate acestea, astăzi tehnologia permite comunicarea orală non-față în față (telefon) sau chiar non-imediată (mesaje vocale).
  • Poate fi formal, sau colocvial și foarte pragmatic, dar în ambele cazuri este însoțit de gesturi, dispoziții corporale și alte elemente extralingvistice care facilitează înțelegerea mesajului.
  • Este individual, deoarece fiecare are propriul mod unic de a vorbi, dar și colectiv, întrucât acest mod de a vorbi este în mare măsură determinat de grupul din care facem parte.

Diferențele dintre limbajul oral și limbajul scris

Limbajul oral și limbajul scris diferă în multe lucruri, în ciuda faptului că sunt principalele noastre moduri de a comunica verbal, adică ambele constau în folosirea cuvintelor aparținând unui cod (limbaj) împărtășit între emițător și receptor.

Știm, de exemplu, că vorbirea a existat înainte de a scrie, adică că ființele umane au învățat mai întâi să comunice oral și apoi, din cauza presiunilor existenței lor, au fost nevoiți să inventeze diferite tipuri de înregistrare durabilă care ar putea conține informații dincolo de moment și imediat.

Pe scurt, diferențele dintre limbajul oral și limbajul scris sunt:

Oralitatea Scris
Este firesc: ființa umană se naște deja împuternicită pentru vorbire. Este artificial: trebuie să învățăm să scriem, deoarece este o tehnologie umană.
Este față în față și direct: necesită ca emițătorul și receptorul să împartă același spațiu (cu excepția cu ajutorul tehnologiei). Nu este față în față: emițătorul și receptorul pot fi la o distanță mare sau chiar în momente diferite.
Este efemer: se pierde în timp și nu poate fi recuperat. Este durabil: un mesaj scris poate petrece secole în așteptarea destinatarului său.
Este bidirecțională: permite expeditorului și receptorului să schimbe rapid și ușor rolurile. Este unidirecțional: emițătorul și receptorul își schimbă rareori rolurile.
Este improvizată: în general spunem în momentul în care vorbim ceea ce gândim. Este planificat: înainte de a scrie, de obicei, ne gândim ce vrem să spunem și cum, pentru a obține efectul dorit.
Permite corectarea, clarificarea și explicația, deoarece expeditorul este prezent în momentul primirii mesajului dumneavoastră. Nu permite corectarea, clarificarea sau explicația și, prin urmare, odată scris mesajul, nu știm cum poate fi interpretat de către destinatar, întrucât emițătorul nu va fi alături de el când îl va citi pentru a explica ce a vrut să spună. .

Elemente ale limbajului oral

Astăzi, tehnologia permite limbajului oral să nu fie neapărat față în față.

Comunicarea orală necesită două tipuri de elemente: lingvistice (specifice limbii) și extralingvistice sau contextuale.

Elemente lingvistice:

  • Transmiţător, care începe proces comunicativ codificarea și generarea mesajului prin aparatul său de vorbire.
  • Receptor, care ascultă mesajul difuzat și îl decodifică pentru a-l înțelege. Apoi vă puteți schimba rolul cu emitentul.
  • Canal, metoda fizică de transport a mesajului de la expeditor la destinatar. În cazul vorbirii, de obicei este vorba de undele sonore din aer.
  • Mesaj, ce se spune, ansamblul de informatii codificat de emitent.
  • Cod, limba în care are loc comunicarea orală.

Elemente extralingvistice:

  • Context, locul, timpul și condițiile obiective și subiective în care are loc comunicarea orală. În anumite contexte pot exista bariere care împiedică comunicarea, în timp ce în altele nu.
  • Elemente pragmatice, cele care însoțesc emițătorul și facilitează transmiterea mesajului, dar care nu fac parte din comunicarea verbală, adică din cuvinte și din ceea ce se spune. De exemplu: postura corpului, gesturile, expresia feței.
  • Abilități de comunicare, adică dispoziția și capacitatea fizică a fiecărui interlocutor de a comunica. Persoanele surde nu pot auzi, de exemplu, dar pot avea capacitatea de a citi pe buze.

Exemple de limbaj oral

Exemple de limbaj oral sunt:

  • The glume că ne spunem unul altuia să ne distram.
  • Negociați prețul unui articol pe care vrem să-l cumpărăm de pe piață.
  • Vorbesc cu un străin de pe stradă pentru a cere o adresă.
  • Aveți o discuție personală.
  • Susține o prelegere unui public interesat.
  • Răspunde la un apel telefonic.
!-- GDPR -->