ciclu

Vă explicăm ce este un ciclu și semnificația lui specifică în biologie, reproducere, economie și cultură.

Ciclurile se repetă periodic și continuu.

Ce este un ciclu?

În general, numim ciclu sau circuit toate acele procese sau seturi de procese care, odată ce au trecut, revin la poziția inițială, adică se repetă periodic și continuu.

The Oamenii am observat ciclurile de natură pentru totdeauna și am înțeles că repetiția este un element important pentru a susține un proces în timp. Astfel, majoritatea proceselor biochimice și biologice funcționează în cicluri, la fel ca multe dintre ele proceselor al societate uman. Există chiar și concepții care propun întregul timp ca un ciclu gigantic, în loc de o linie dreaptă.

La rândul său, cuvântul ciclu provine din greacă kyklos, care se traduce prin „roată” sau „cerc”. De aceea îl putem găsi ca parte a unor cuvinte precum bicicletă, monociclu, ciclotimie sau reciclare, și multe altele care sunt asociate cu ideea de roată sau cu ceea ce se repetă periodic.

În plus, este legată etimologic de verb colere („A cultiva”), de la agricultura Este o disciplină care presupune înțelegerea și folosirea, tocmai, a ciclurilor climatice ale naturii.

De asemenea, este obișnuit să găsim termenul ciclu în raport cu contexte foarte specific de cunoaștere. De exemplu, termenul este folosit pentru a cuprinde opere literare aparținând aceleiași tradiții, atunci când povestesc evenimente legate de aceeași perioadă de timp sau cu aceleași personaje: ciclul arthurian al literatură Celtic, sau ciclul troian al literaturii grecești.

Un alt exemplu de utilizare specifică a cuvântului se referă la tehnica de calcul: un ciclu de instrucțiuni este timpul necesar CPU a unui sistem informatic pentru a executa o instrucțiune de a Program, efectuând o serie de procese informatice interne.

În rest, sunt atât de multe exemple pe care le-am putea cita, încât ar fi imposibil să le enumerăm pe toate. În continuare, le vom aborda pe cele mai importante.

Ciclu de viață

Ciclul de viață sau ciclul de viață este denumirea dată setului de etape vitale ale a organism orice biologic, indiferent de regatul vietii căruia îi aparține și de la naștere până la moarte. Acest circuit vital este comun tuturor formelor de viaţă, deși poate apărea prin diferite mecanisme și include următoarele:

  • Nașterea, punctul de plecare al vieții, când este nou ființă este născut și iese în lumea reală pentru a-și începe călătoria.
  • Creșterea, o etapă care începe de îndată ce individual Se naste, si in care este dedicata hranirii pana cand isi aduna nutrientii si nivelul de dezvoltare suficient pentru a incepe stadiul de maturare.
  • Maturarea, etapa în care individul suferă modificările necesare pentru a-și pregăti corpul pentru reproducere. La oameni, această etapă este cunoscută sub numele de adolescență.
  • Reproducere, etapă în care individul este dedicat să naște cât mai multe ființe vii noi sau, în cazul ființei umane, dezirabile.
  • Bătrânețe, stadiu de decădere și încetinire a metabolism, în care gradul de entropie în organism este declanșat, și în care individul se pregătește pentru moarte.
  • Moarte, punct final al vieții, în care organismul este incapabil să-și perpetueze existența și piere. La sfârșitul vieții, corpul își începe etapa de descompunere.

Ciclu menstrual

Ciclul menstrual este o pregătire pentru reproducere.

Ciclul menstrual (al menstruației) sau ciclul reproductiv feminin este un circuit biologic comun tuturor indivizilor de sex feminin din specia de mamifere, în special cea umană. Scopul său este de a reînnoi țesutul intern al sistemului reproducător astfel încât acesta să fie pregătit și în stare optimă atunci când se va prezenta următoarea oportunitate de reproducere.

Acest ciclu are loc lunar, în perioade de aproximativ 28 de zile, mai mult sau mai puțin exacte și coincid cu calendarul lunar. Diferitele sale etape sunt după cum urmează:

  • Menstruația, numită și menstruație, menstruație sau sângerare menstruală, este vărsarea endometrului uterin, împreună cu o cantitate de sânge, timp de două până la șapte zile. În acele zile este normal să simți durere, iritabilitate și modificări hormonale. În mod normal, menstruația apare în absența sarcinii.
  • Preovulația, numită și faza foliculară sau proliferativă, în care țesutul uterin crește din nou, deoarece estrogenii produși de ovar fac un ovul să se maturizeze și îngroașă endometrul, producând mucus cervical.
  • Ovulația, moment intermediar al ciclului (în jur de 14 zile) în care ovulul matur este purtat de la ovar la uter prin trompele uterine, în mijlocul unei adevărate furtuni hormonale, care în unele cazuri poate provoca dureri de cap și chiar sângerări parțiale. Aceasta este etapa cea mai fertilă a întregului ciclu reproductiv (între cinci zile înainte și o zi după ovulație).
  • Post-ovulația, cunoscută sub denumirea de faza luteală sau secretorie, este ultima etapă a ciclului, în timpul căreia, dacă sarcina nu are loc, organismul se pregătește să reia ciclul și să producă menstruația. În cazul fertilizării ovulului, în schimb, această etapă inițiază modificările hormonale și biochimice care garantează implantarea acestuia în uter.

Cicluri biogeochimice

Ciclurile biogeochimice permit formarea materiei organice.

Ciclurile biogeochimice sunt cele care apar în natură și care implică elemente și/sau actori de origine biologică, geologică și chimică, adică ființe vii, elemente prezente în scoarța terestră, și diverse reacții chimice.

Aceste tipuri de cicluri permit schimbul de anumite elemente cheia formării material organic între mediu și ființele vii înseși, într-o dinamică de reciclare de maximă importanță pentru viața planetară.

Aceste cicluri cuprind circulația a două tipuri de nutrienți:

  • Macronutrienți, cum ar fi carbon, oxigen, hidrogen, azot, Meci, sulf, calciu, magneziu și potasiu, care reprezintă până la 95% din masa a corpului fiinţelor vii.
  • Micronutrienți, alte 132 de oligoelemente prezente în mici urme în corpul ființelor vii, precum fier, cupru, zinc, clor sau iod.

Ciclu de apă

Ciclul hidrologic sau ciclul apei este un circuit complex de anvergură planetară, de-a lungul căruia Apă trece de la a stare fizică altora. Așa se mișcă din diferitele corpuri de apă (mărilor, lacuri, râuri și rezervoare subterane) până la atmosfera (in forma de aburi) și re-precipitând sub formă de ploaie, zăpadă sau grindină, sau depunându-se sub formă de gheață pe vârfurile munților și în regiunile circumpolare ale planetei.

Acest ciclu este de o importanță vitală pentru stabilitatea climei planetare, deoarece în tranzitul său prin diferitele etape, apa ajută temperatura circula si sa fie mai uniform. In plus, actiunea apei pe suprafata pamantului produce eroziune, accentuând relief și uzând materialul scoarței terestre, care hrănește astfel diferitele cicluri biogeochimice planetare.

Ciclul economic

La rândul său, în economie ciclurile economice sau ciclurile economice sunt oscilațiile recurente pe care le prezintă economiile capitalistilor, în care o perioadă de expansiune este urmată de alta de contracție, urmată de o nouă expansiune și așa mai departe. Segmentele de expansiune sunt experimentate ca bonanzas, în timp ce segmentele de contracție sau recesiune sunt experimentate ca criză.

Mulți economiști și gânditori au propus explicații pentru fenomenul ciclurilor economice, unii dintre ei (keynesianismul) afirmând chiar că sunt inerente capitalismului, în timp ce alții (școala austriacă) îl consideră drept consecința unei expansiuni artificiale anterioare, sau care este , produsul îndatorării și nu al economiilor acumulate.

Încă din secolul XX, și mai ales după Marea Depresiune din 1929, s-au investit eforturi în studiul ciclului economic, pentru a putea prezice cauzele acestuia și a controla oscilația dintre recesiune și abundență, pentru a obține o variație mai mică, aceasta este vorba de abundențe mai puțin exorbitante, dar și recesiuni mai puțin pronunțate. În acest fel, se urmărește atingerea unui echilibru.

Ciclul cultural

Ciclul cultural este procesul global de creare, diseminare și valorificare a produselor sau bunurilor culturale în lume, conform unui model flexibil care propune cinci legături recunoscute în „ciclul de viață” al culturii:

  • Creație, etapă în care artiștii și scriitorii generează materia primă a expresiilor culturale ale unei societăți. De exemplu: un autor scrie un manuscris sau un muzician compune o simfonie.
  • Producția, etapă în care opera creată intră în sistemul industriei culturale, devenind astfel un bun cultural consumabil. De exemplu: lucrarea scrisă de autor este editată și publicată, sau simfonia repetă de o simfonie până când este reprodusă.
  • Difuziunea, etapa in care opera produsa isi incepe drumul catre publicul ei firesc, prin instantele corespunzatoare. De exemplu: cartea autorului este vândută în librării, sau simfonia jucată într-un amfiteatru pentru o stagiune.
  • Promovarea, etapă în care se investesc eforturi suplimentare pentru a atrage publicul către opera produsă și diseminată, făcând-o vizibilă prin Mass media sau strategii marketing. De exemplu: cartea autorului este prezentată la un târg de carte, sau simfonia muzicală promovată la radio.
  • Consumul, etapa finală a ciclului, în care lucrarea ajunge la publicul sau publicul său și generează în ei o experiență culturală, care se traduce la rândul său în sărbătoare, participare a fanilor, versiuni etc. De exemplu: cartea autorului este consumată în cercurile cititorilor, sau simfonia muzicală este folosită ca coloană sonoră în filme masive.
!-- GDPR -->