puterile statului

Societate

2022

Explicam care sunt puterile Statului, istoria lor si caracteristicile fiecaruia: executiva, judecatoreasca si legislativa.

Cele trei puteri ale statului sunt independente unele de altele.

Care sunt puterile statului?

Puterile statului sau puterile publice sunt diferite instituţiilor care alcătuiesc Condiție. Aceștia își exercită rolul de controlor și garant al vieții publice și regula legii.

Ele funcționează după principiul separării puterile publice, propus de Montesquieu în secolul al XVIII-lea, ca un mecanism care să garanteze un Stat mai corect și mai echitabil, care să se autovegheze.

După căderea Vechiului Regim în timpul Epoca modernă, absolutismul a fost abolit ca sistem de guvern în care un rege şi anturajul său deţineau controlul deplin şi incontestabil asupra statului. În schimb, noile societăți au stabilit că statul era exercitat de toți cetățenii.

Astfel, suveranitatea a căzut asupra cetăţenii, care ar putea fi ales în funcții publice, a lua decizii referitor la unde ar merge țara. Pentru aceasta, era esențial ca Statul să aibă contragreutăți, adică să aibă poate sa nu era absolută și incontestabilă, ci putea fi controlată de alte organisme publice, care au ajuns să fie numite puteri ale statului.

În mod ideal, aceste puteri ar trebui să fie independente una de cealaltă, suverane și la fel de puternice, deoarece toate trei ar trebui limitate la Constituție și la cadrul său legal de legi. Fiecare în felul său, are misiunea de a asigura adecvarea celorlalți, acționând ca o contrapondere și împiedicând astfel Statul să fie controlat de o singură instanță.

Puterile statului sunt executiva, legislativa si judecatoreasca. În unele sisteme juridice pot exista mai mult de trei puteri, dar rareori mai puțin de trei, cel puțin în națiunile Republicanii și democratic a lumii.

Putere executiva

Ramura executivă este responsabilă de management şi conducerea statului, a luarea deciziilor politici şi strategic. De obicei cade pe figura unui șef de stat, numiți-l astfel sau președinte sau prim-ministru, în funcție de structura birocratică a națiunii.

Această funcție este de obicei aleasă prin vot popular (direct sau indirect) și poate fi detașată de un vicepreședinte (sau mai mulți). Este descentralizat în cazul republicilor federale în mandatul guvernatorilor de provincie.

Constituțiile fiecărei țări prevăd mecanismele de alegere, revocare sau realegere (dacă este posibil) a Președintelui, precum și puterile care corespund puterii executive, care sunt în general politice și administrative.

Putere legislativă

Puterea legislativă se ocupă de legislație, adică al elaborării unor legi care guvernează viața în țară și care servesc drept contrapartidă puterii executive.

Multe dintre deciziile prezidențiale, de fapt, trebuie să fie aprobate de legislativ înainte de a putea fi puse în aplicare. De obicei, această putere este însărcinată cu urmărirea politică a funcționarilor publici, deoarece a lor este vocea poporului în reprezentarea lor directă.

Puterea legislativă rezidă în general în mâinile unei Adunări Naționale, Congres sau orice alt tip de Parlament. Membrii săi sunt aleși prin vot popular și aparțin de obicei diferitelor partide politice. Există parlamente bicamerale (cu deputați și senatori) sau monocamerale (doar cu deputați).

Împuternicire

Este însărcinat cu aplicarea legilor, interpretând ceea ce este stabilit în Constituție pentru ca statul să funcționeze pe deplin. Eu respect a legii. Pentru aceasta, dispune de diverse organe judiciare, în fruntea cărora se află Curtea Supremă a Justiţie, dar care se răspândește ca un copac, de la cea mai înaltă la cea mai joasă ierarhie, în întreaga națiune.

În plus, justiția este responsabilă de soluționarea litigiilor și conflicte printre celelalte puteri publice, întotdeauna în lumina a ceea ce este stabilit în Magna Carta.

Garantează respectarea legii, pedepsirea celor care o încalcă, precum și diferitele persoane juridice necesare pentru ca Statul să funcționeze regulat: administrativ, penal, constituțional, procesual etc.

În acest fel, justiția își transmite hotărârile prin sentințe, care constituie acte juridice și fac parte din istoria juridică a națiunii.

!-- GDPR -->