Vă explicăm ce este o legătură ionică și proprietățile ei. Exemple și aplicații ale compușilor formați cu aceste tipuri de legături.
Clorura de sodiu (NaCl) este un compus ionic cunoscut sub numele de sare de masă.Ce este o legătură ionică?
Legătura ionică sau electrovalentă constă în atracția electrostatică dintre particulele cu sarcini electrice de semne opuse numite ioni.
Un ion este a particulă încărcat electric. Poate fi o atom sau moleculă care a pierdut sau a câștigat electroni, adică nu este neutru.
Acest tip de legatura se manifesta in general intre atomii metalici si nemetalici in care transferul de electroni are loc de la atomii metalici (mai putin electronegativi) catre cei nemetalici (mai electronegativi).
Pentru ca o legătură ionică să se formeze este necesar ca diferența de electronegativitate (capacitatea unui atom de a atrage electroni de la un alt atom atunci când aceștia sunt combinați într-un Legătură chimică) între ambele tipuri de atomi este mai mare sau egală cu 1,7 pe scara Pauling, folosită pentru a clasifica atomii în funcție de valorile lor de electronegativitate.
Deși legătura ionică se distinge de obicei de legătura covalentă (constând în partajarea perechilor electronice ale învelișului exterior sau de valență a ambilor atomi), în realitate nu există o legătură ionică pură, dar acest model constă într-o exagerare alegătură covalentă, utilă pentru studiul comportamentului atomic în aceste cazuri. Există întotdeauna o anumită marjă de covalență în aceste uniuni.
Cu toate acestea, spre deosebire de atomii care formează legăturile covalente care formează adesea molecule polare, ionii Nu au un pol pozitiv și unul negativ, dar o singură sarcină predomină în ei în întregime. Astfel, vom avea cationi când un atom pierde electroni (rămâne încărcat pozitiv) și anioni când un atom câștigă electroni (rămâne încărcat negativ).
Vă poate servi:Legatura metalica
Proprietățile compușilor ionici
Câteva caracteristici generale ale unui compus ionic:
- Sunt legături puternice. Forța acestei legături atomice poate fi foarte puternică, astfel încât structura acestor compuși tinde să formeze rețele cristaline foarte rezistente.
- De obicei sunt solide. LA temperaturile si intervale dePresiune normal (T = 25ºC și P = 1atm), acești compuși au o structură moleculară rigidă, cubică, care formează rețele cristaline care dau naștere sărurilor. Există și lichide ionice numite „săruri topite”, care sunt rare, dar extrem de utile.
- Au un punct de topire și de fierbere ridicat. Ca elpunct de topire(între 300 ºC și 1000 ºC) ca cel alfierbere dintre acești compuși este de obicei foarte mare, deoarece cantități mari de Energie pentru a rupe atracția electrostatică dintre ioni.
- Solubilitatea apei. Majoritatea sărurilor sunt solubile în apă și în alte soluții apoase care au un dipol electric (poli pozitiv și negativ).
- Conducție electrică. În eastare solidă nu sunt buni conductori de electricitate, deoarece ionii ocupă poziții foarte fixe într-o rețea cristalină. În schimb, odată dizolvat în Apă sau în soluție apoasă, devin conductori eficienți ai electricitate.
- Selectivitate. Legăturile ionice pot apărea numai întremetale a grupelor IA și IIA ale Tabelul periodic, și nemetalele grupelor VIA și VIIA.
Exemple de legături ionice
- Fluoruri (F–). Anionii care fac parte din sărurile obținute din acidul fluorhidric (HF). Sunt utilizate la fabricarea pastelor de dinți și a altor consumabile dentare.
Exemple: NaF, KF, LiF, CaF2
- Sulfați (SO42-). Anionii care fac parte din săruri sau esteri obținuți din acid sulfuric (H2SO4), a cărui unire cu un metal are aplicații diverse, de la aditivi în obținerea materialelor de construcție, până la consumabile pentru raze X de contrast.
Exemple: CuSO4, CaSO4, K2SO4
- Nitrați (NO3–). Anionii care fac parte din sărurile sau esterii obținuți din acid azotic (HNO3), utilizați la fabricarea praf de puşcă și în numeroase formulări chimice pentru îngrășăminte sau îngrășăminte.
Exemple: AgNO3, KNO3, Mg (NO3) 2
- Mercur II (Hg2 +). Un cation obținut din mercur, numit șication mercuricși că este stabil doar în mediapH acid (<2). Compușii de mercur sunt toxici pentru organismul uman, așa că trebuie manipulați cu anumite precauții.
Exemple: HgCl2, HgCN2
- Permanganați (MnO4–). Sărurile acidului permanganic (HMnO4) au un intens culoare mov și putere de oxidare enormă. Aceste proprietăți pot fi folosite la sinteza zaharinei, la tratarea apelor uzate și la fabricarea dezinfectanților.
Exemple: KMnO4, Ca (MnO4) 2