Explicam ce sunt tipologiile de texte si caracteristicile fiecaruia. De asemenea, cum diferă de genurile textuale.
Ce sunt tipologiile de text?
O tipologie textuală este o posibilă categorizare a diferitului textele care există, adică o modalitate dintre multe de a clasifica textele pe baza anumitor trăsături specifice. Prin urmare, nu există o tipologie textuală unică, unică și universală, întrucât textele pot fi clasificate în mai multe moduri, în funcție de tematica, lungimea, oralitatea sau scris, strategiile lor stilistice etc.
În general, când vorbim despre texte, nu ne referim doar la texte scrise, ci la producțiile generale ale limbajului verbal. De exemplu, atunci când vorbim cu șoferul de autobuz generăm un text oral recunoscut, la fel ca atunci când scriem un e-mail sau compune a poem în caietul nostru. Acesta este motivul pentru care lingvistică, disciplina care studiază limbajul verbal, s-a preocupat încă de la început de construirea unor categorii pentru a grupa, recunoaște și studia mai bine diferitele texte existente.
Cea mai comună și populară tipologie textuală dintre toate este în prezent cea care distinge textele pe baza lor functia comunicativa dominant. Acest lucru echivalează cu a spune că folosește drept criteriu „scopul” textului, adică ceea ce oferă receptorului.
Această tipologie distinge între:
- Naraţiune (text narativ). Este alcătuită dintr-un set de evenimente legate cronologic în maniera a poveste, A cronică sau o poveste de orice fel.Exemple de acest tip de text sunt: cronici jurnalistice, povestiri literare și cărți de istorie.
- Descriere (text descriptiv). Constă într-o enumerare sau detaliu a caracteristicilor unei persoane, unui lucru sau fapt, care detaliază cum este X pentru receptor (și nu ce este X). Exemple de acest tip de text sunt: dosarul operelor de artă dintr-un muzeu, portretele vorbite pe care victimele unui jaf le oferă poliției și poezie sau melodiile care descriu stările de spirit ale autorului.
- Argumentare (text argumentativ). Constă dintr-un set de motive care urmăresc să influențeze opinie al receptorului cu privire la ceva, sau care îl invită să întreprindă un anumit comportament, convingându-l prin argumente. Exemple de acest tip de text sunt: coloane de opinie în ziar, harangurile politice făcute în timpul campaniei electorale şi monografii deținând un punct de vedere academic asupra unui subiect.
- Explicație (text explicativ sau text informativ). Este alcătuită dintr-o serie de date, informații și detalii obiective, al căror scop este de a oferi cititorului un anumit tip de cunoştinţe sau cunoștințe, fără intenția deschisă de a-i spune ce să creadă sau cum să gândească despre asta. Exemple de acest tip de text sunt: articolele din a enciclopedie, eseuri științifice despre natura și fișe informative ale alimentelor care detaliază conținutul și componentele acestora.
- Dialog (text dialogic). Constă în recrearea unei conversații între două sau mai multe persoane, fie că sunt reale sau imaginare, și care caută să reproducă aproape teatral felul în care s-a întâmplat sau în orice caz s-ar întâmpla. Exemple de acest tip de text sunt: conversațiile informale pe care le avem cu cineva în stradă, dialogurile socratice pe care le scria filosoful Platon în antichitatea greacă sau conversațiile fictive pe care personajele unui Joaca.
În timp ce majoritatea textelor folosesc elemente din aceste cinci categorii, ele sunt clasificate în mod obișnuit în funcție de intenția lor predominantă: a spune, a descrie, a influența, a informa sau a conversa. Aceasta înseamnă că un text argumentativ poate include explicații și descrieri, la fel cum într-un dialog pot exista narațiuni și argumente.
Diferențele dintre tipologiile textuale și genurile textuale
Tipologiile textuale sunt, pur și simplu, clasificări ale textelor în funcție de anumite trăsături fundamentale sau predominante. Ele se deosebesc de genurile textuale prin aceea că acestea din urmă oferă cititorului anumite informații cu privire la ceea ce va găsi în text, bazate pe o serie de norme și convenții de tip istoric, social și, uneori, literar.
Aceasta înseamnă că genurile textuale sunt formate prestabilite pentru texte. De exemplu, genuri literare sunt genuri textuale, deoarece ele clasifică texte literare și spuneți-ne ce așteptări să avem de la fiecare: a roman cu siguranță include multe personaje pe parcursul unei narațiuni extinse, în timp ce o poezie va fi cu siguranță un text scurt și emoționant, în care vocea autorului va comunica un punct de vedere subiectiv.
Totuși, într-un roman putem găsi narațiuni, explicații, descrieri și dialoguri și probabil că este mai dificil să-l clasificați ca text pur narativ, descriptiv sau dialogic. Chiar și, uneori, genurile textuale țin cont doar de tematica textului, cum este cazul unui roman științifico-fantastic sau al unei povești de groază: în ambele cazuri ele anticipează ce tip de narațiune ne vom confrunta. În schimb, dacă spunem pur și simplu „text narativ”, habar nu avem la ce să ne așteptăm, în afară de o serie de evenimente evocate unul mai întâi și celălalt mai târziu.