• Ce este o republica?
• Caracteristicile unei republici
• Tipuri de republică
• Exemple de republică
• Republica și democrația
• Republica și monarhia

Vă explicăm ce este o republică, caracteristicile, tipurile și exemplele ei. De asemenea, relația cu democrația și monarhia.

O republică are un guvern susținut de instituții democratice.

Ce este o republica?

O republică este o forma de guvernamant si organizarea Condiție, în care puterea publică este exercitată de reprezentanți ai poporului, legați de un organ al legi stabilit pentru toți (adică o Constituție), și în cadrul unei separări a puterile publice.

Cuvântul republică provine din latină Res publica, „Materia publică”, adică sfera intereselor publice sau ale statului. Termenul a fost folosit pentru prima dată în jurul anului 500 a. C., chiar la începutul guvernării republicane a Romei antice, care a durat până în anul 27 î.Hr. Când a devenit monarhie.

La acea vreme, republica consta dintr-o formă parțială de democraţie, în care o aristocrație (patricienii) ocupa scaunele Senatului roman, iar printre ei erau aleși doi consuli sau viceguvernatori prin votul tuturor cetăţenii liber din Roma.

Cu toate acestea, ceea ce se înțelege prin republică astăzi diferă de uzul antic și se referă în general la statul de drept și separarea puterilor publice. În acest sens, existența republicii este contrară acaparării puterii politice de către o singură figură, așa cum se întâmplă în autocrații, sau numirii de funcții publice pe viață, așa cum se întâmplă în monarhii.

Când vorbim de republică, astăzi, de obicei ne referim la a guvern susținut de instituțiile sale democratice, în care toți cetățenii sunt egali în fața legii. Această idee de republică a apărut după Revolutia Franceza 1789, în care monarhia tradițională franceză a fost abolită. Chiar și așa, există o anumită marjă de ambiguitate în jurul utilizării termenului, în funcție de punctul de vedere luat în considerare.

Caracteristicile unei republici

În general, o republică are următoarele caracteristici fundamentale:

• Participarea politică activă a cetățenilor, adică gestionarea publică și deschisă a actelor statului și posibilitatea oricărui cetățean capabil să participe activ la activitatea politică.
• Reprezentare egală a cetățenilor în instituţiilor, adică că instituțiile statului sunt conduse de reprezentanți ai poporului, și că niciuna nu are prioritate sau prioritate față de celelalte și nici nu este supusă unor reguli fundamentale diferite.
• libertate și egalitate în fața legii pentru cetățeni, astfel încât sfera publică și cea privată să fie separate și să aibă cadrele lor normative respective, garantând liberul exercițiu individual, cultural, economic, social și politic.

Tipuri de republică

Există diferite moduri de a clasifica republicile. De exemplu, pe baza respectului lor pentru valorile democratice, putem vorbi despre:

• republicile democratice, când autoritățile lor sunt alese prin votul direct sau indirect al poporului, și drepturile omului fundamental.
• Republici autoritare, când puterea este exercitată unilateral de o fracțiune politică, care monopolizează instituțiile și încalcă formele democratice. Pot fi republici cu un singur partid, de exemplu, în care există un singur partid politic posibil: cel care exercită puterea.

În același timp, le putem diferenția în funcție de constituția lor a puterii executive în:

• republicile prezidentiale, cand putere executiva este în mâinile unui președinte ales prin vot popular.
• Republicile parlamentare, când puterea executivă este controlată de un prim-ministru ales din putere legislativă, adică al parlamentului, iar funcțiile acestuia sunt supuse acestei instituții în mare măsură.
• Republicile semiprezidenţiale, cele care încearcă să îmbine cele două cazuri anterioare, alegând prin vot popular un preşedinte, dar şi un prim-ministru cu care trebuie să împartă puterea. Este cunoscut drept statul cu două capete.

O altă clasificare posibilă îndeplinește criteriile teritoriale ale statului și distinge între:

• Republici unitare, în care întreaga țară este condusă de un singur centru al puterii politice, în capitala sa, cu delegații regionale sau emisari numiți din centru.
• Republici federative (sau confederate), în care teritoriu Totalul țării este suma teritoriilor diferitelor state mai mici, care se asociază pentru a se guverna în mod comun, prin sistemul de federație sau confederație, după caz.

Și în sfârșit, în funcție de rolul religiei, avem:

• Republici seculare, în care Biserica și corpul religios sunt lipsiți de putere politică și nu constituie decât referințe morale și tradiționale. Statul nu are religie oficial și există libertatea de cult.
• Republici confesionale, în care statul exercită o anumită funcție religioasă, cu o religie oficială care conferă Bisericii sau unui anumit organism religios o influență politică variabilă. În unele cazuri, acest lucru poate fi doar formal, dar în altele, separarea dintre Biserică și Stat poate să nu existe, ca în teocrații.

Exemple de republică

Republica Franceză este una dintre cele mai vechi din Europa.

Nu este greu de găsit exemple contemporane de republici: majoritatea națiunilor lumii sunt guvernate de acest sistem. Deci, de exemplu, avem:

• Republica Franceză, de tip semiprezidenţial, una dintre cele mai vechi din Europa.
• Federația Rusă, o republică semi-prezidențială formată din 85 de „subiecți federali”.
• Republica Federală Germania, de tip parlamentar și federativ. Se mai poate menționa și fosta sa soră comunistă, Republica Democrată Germană, care a fost dispărută din 1990.
• Republica Islamică confesională Iran se bazează pe islamul șiit și este guvernată de un sistem prezidențial.
• Republica Federativă Brazilia, instanță prezidențială din 1988, când democrația a revenit în țară.
• Republica Arabă Sahrawi Democratică, un stat cu recunoaștere limitată, de tip unipartid și semi-prezidențial, corespunde fostei provincii Sahara Spaniolă, o mare parte din care a fost controlată de Maroc din 1979.

Republica și democrația

În principiu, nu este același lucru să vorbești despre o republică decât să vorbești despre democrație, în ciuda faptului că ambii termeni sunt astăzi imposibil de distins în majoritatea contextelor.

În general, diferența dintre un lucru și altul ține de faptul că republica este o metodă de administrare a statului care poate fi exercitată într-un mod nedemocratic, adică încălcând principii fundamentale ale democrației precum liberul exercițiu politic, respectul. drepturile omului sau separarea puterilor publice.

De exemplu, majoritatea republicilor socialiste care au existat în secolul al XX-lea au fost construite după ordinea republicană sovietică, adică din reprezentarea directă a oamenilor muncii în diferite comitete de-a lungul unei structuri birocratice.

Dar aceste republici erau unipartid, adică nu permiteau nici un fel de participare politică în afara partidului oficial aflat la putere, deci toate instituțiile făceau parte din partid și erau controlate de aceeași elită. Astfel, erau republici, dar nu democrații.

În concluzie, democrația este un sistem de valori pentru exercitarea puterii, care are în vedere alegerea populară, respectarea drepturilor fundamentale și statul de drept; în timp ce republica este un sistem de guvernare care constă în delegarea puterii politice către reprezentanții poporului, în conformitate cu prevederile legilor și în conformitate cu separarea puterilor publice.

Republica și monarhia

Tensiunile dintre republică și monarhie au existat încă din timpuri foarte timpurii în istorie al umanitatea. Istoria Romei Antice, de exemplu, mărturisește acest lucru: posibilitatea ca ordinea republicană să poată fi subminată și să devină un imperiu sau, dimpotrivă, ca o monarhie stabilită să se prăbușească și să permită ridicarea unei republici.

Totuși, marea diferență între un sistem de guvernare și altul constă în existența unui monarh, adică a unei funcții politice pe viață, ereditară și care nu este numită de nicio instanță democratică, nici prin vot popular. Sultani, faraoni, regi și regine, protectori ai patriei, lideri Eternii sau alte denumiri similare sunt, prin natura lor, contrare ordinii republicane.