Explicam care sunt acestea si care sunt formele de guvernare, criteriile de clasificare si caracteristicile fiecaruia.
Care sunt formele de guvernare?
Când vorbim despre forme de guvernare, de obicei se face aluzie la model organizarea poate sa politician care adoptă o Condiție, pe baza relațiilor dintre ei instituţiilor determinat. Este un concept cheie în Stiinte Politice, care poate fi numit și un sistem de guvern, regim guvernamental sau model politic.
Diferitele forme de guvernare posibile prezintă numeroase diferențe și se schimbă adesea de la o epocă la alta și de la un stat la altul, supunând condițiilor structurale, istorice sau idiosincratice ale societate si populatie, dacă nu la condiții conjuncturale sau accidentale, cum ar fi războaie, catastrofe, depresiuni economice etc.
Acest concept nu trebuie confundat cu formele de stat, care indică organizarea politico-teritorială a a naţiune, deși este obișnuit să găsim referit la el în numele țării: Regatul Spaniei, Republica Democrată Coreea, Federația Rusă etc.
În mod similar, există multe clasificări și nomenclaturi pentru forme de guvernare, unele din cele mai vechi timpuri. Astfel, este posibil să le clasificăm după diferite criterii:
- Conform mecanismului ales pentru a candida la funcția de șef al statului. Adică în funcție de procedurile care definesc cine conduce națiunea politic. Dacă va fi ales șeful statului, vom fi în fața unei Republici; dacă el moștenește puterea, suntem în fața unei monarhii; dacă o uzurpează fără să acorde atenție vreunui mecanism, înaintea unei autocrații.
- După gradul de libertate si participare politică. Adică, în funcție de modul în care este administrată puterea în vederea respectării drepturile omului și fundamentale ale populației. Astfel, poate exista autoritarism, totalitarism sau democrații.
- După tipul de legătură dintre şeful statului şi parlament. Această clasificare face distincție între regimurile prezidențiale, în care președintele este ales și constituie o putere politică separată, și regimurile parlamentare, în care parlamentul alege dintre membrii săi un prim-ministru care exercită șeful statului cu puteri foarte limitate de către legislativ.
Totuși, toate aceste criterii nu se exclud reciproc, ci pot fi combinate, dând astfel naștere la diverse posibilități politice și organizaționale.
Republici
Republicile sunt o construcție politică foarte veche, venită din Roma și Grecia în principal. Numele lui provine de la Res publica, „lucru public” în latină, care este denumirea dată problemelor legate de Stat, care privesc pe toată lumea.
Republicile se caracterizează prin administrarea puterii prin instituții, ceea ce duce la teoria clasică a trei puteri:
- Putere executiva. Este șeful statului.
- Putere legislativă. Este responsabil pentru producerea de legi și controlor.
- Împuternicire. El este responsabil de interpretarea legilor și de administrarea Justiţie.
Fiecare dintre ei este în mâini diferite pentru a face o contragreutate reciprocă.
În republici cel democraţie ca modalitate de acces la putere, adică alegerea publică ca mijloc de acces la puterea executivă și legislativă, în timp ce cea judecătorească este accesată imparțial, prin merite profesionale și numire legislativă.
Dar nici nu se poate face, așa cum este cazul republicilor comuniste, unde există guverne totalitare, nedemocratice.
Exemple de republici astăzi sunt: Republica Argentina, Republica Franceză, Republica Democrată Congo, Republica Populară Chineză, Republica Bolivariană Venezuela.
Monarhiile
Monarhiile sunt conduse de regi, al căror acces la putere este ereditar, adică definit de linia de sânge.Această metodă de guvernare era răspândită în Evul Mediu european, când aristocrația (nobilimea) era clasa conducătoare a societate feudala.
Totuși, multe monarhii rămân, deși combinate cu un cadru politic democratic, sub forma monarhiilor parlamentare: regele exercită funcții de reprezentare a statului, în timp ce parlamentul se ocupă de legislativ și executiv, iar justiția există ca independentă și autonomă. cale.
Monarhiile au fost absolute la un moment dat, adică autoritatea regelui era totală și incontestabilă. Astăzi Regele se consideră doar o figură diplomatică și tutelară a Statului, și nu mai este proprietarul puterii totale.
Sunt exemple de monarhie astăzi: Regatul Spaniei, Marea Britanie, Regatul Suediei, Regatul Cambodgiei.
Teocrații
Teocrațiile sunt guverne religioase, adică regimurile în care Biserica administrează statul și o face în mod obișnuit conform unui text sacru sau tradițional, cum ar fi Biblia sau Coranul.
Aceste tipuri de modele politice sunt, sincer, în desuetudine în Occident, unde sunt asociate cu societățile antice și primitive. Pe de altă parte, în anumite țări din Orientul Mijlociu, acestea continuă să fie o alternativă viabilă.
De exemplu, califatul religios pe care Statul Islamic intenționa să-l creeze în Orientul Mijlociu era un tip de guvernare teocratică, în care legile Coranului erau aplicate ca model de justiție și nu exista nicio separare între Biserică, religie și Statul.
Federații și confederații
Federațiile și confederațiile sunt uniuni ale statelor mici pentru a construi unul singur de mărime și putere mai mare, în general sub figura unei republici federative.
În aceste cazuri, statul este administrat conform unui ordin global sau federal, cu puterile și legile sale publice respective, a căror zonă de acțiune este întreaga țară. Coexistă cu un alt ordin local, provincial sau de stat, cu puterile sale publice respective, dar cu un domeniu de acțiune restrâns, care nu poate contraveni niciodată ordinii federale.
Confederațiile și federațiile se disting prin aceea că acestea din urmă impun statelor confederate să renunțe la ele suveranitate, conferindu-l astfel statului unic, în timp ce statele unei confederații rămân întotdeauna suverane.
În plus, confederațiile se nasc de obicei printr-un tratat neschimbabil care își reunește din punct de vedere politic membrii, ceea ce nu este necesar într-o Federație, ghidată de o Constituție federală.
Exemple de federație și confederație sunt: Statele Unite ale Americii America, Statele Unite ale Americii Mexicane, Federația Rusă, Republica Federală Germania sau fosta Uniune Sovietică a Republicilor Socialiste (URSS).