relații interspecifice

Biolog

2022

Explicăm ce sunt relațiile interspecifice, care sunt principalele lor caracteristici și exemple ale acestor relații.

Relații interspecifice apar între diferite specii ale aceluiași ecosistem.

Ce sunt relațiile interspecifice?

Relațiile interspecifice sunt numite diferite tipuri de interacțiuni care au loc de obicei între doi sau mai mulți indivizi din specii diferite. Acest tip de relație are loc în cadrul a ecosistem determinate și, în general, au de-a face cu satisfacerea nevoilor nutriționale sau de altă natură ale cel puțin unuia dintre indivizii implicați.

După cum indică și numele, acest tip de relație are loc între subiecți de specii diferite, dar același ecosistem, adică împărtășesc habitat. Prin aceasta se deosebesc derelaţiiintraspecific, care apar între indivizi ai aceluiași specii.

Relațiile interspecifice pot apărea între indivizi de natură foarte diferită, chiar aparținând altor regate decât cea viaţă, cum pot fi plantelor Y animalelor, de exemplu. Iar clasificarea ei va depinde de natura legăturii stabilite între cele două specii: dacă este benefică pentru ambele, doar pentru una sau dacă dăunează uneia dintre ele.

Comensalism

Peștii clovn locuiesc în anemonele de mare pentru a fi protejați de prădători.

Acest tip de relație este benefic pentru unul dintre cei doi indivizi implicați (numitdiner), fără ca beneficiul menționat să cauzeze vreun tip de prejudiciu sau disconfort celuilalt organism. Acest lucru este bine explicat în numele termenului, care provine din latinăcum mes, adică „împarte masa”.

Un exemplu de comensalism este apreciabilă printre leii și hiene sau alte specii de scavenger ale Africa: cei din urmă așteaptă ca primul să termine de hrănire cu vânătoarea, pentru a profita ulterior de rămășițele abandonate ale baraj. Un alt exemplu este cel al peștelui clovn care trăiește printre anemonele de mare, ferindu-se de prădători datorită efectului toxic al tentaculelor lor și fără a provoca vreo daune anemonei.

Mutualismul

Mutualismele implică adesea un anumit grad de toleranță sau cooperare.

Spre deosebire de comensalism, în cazul mutualismului asocierea dintre cele două specii este reciproc avantajoasă, fiind utilă celor doi comensal. Acest lucru implică adesea un anumit grad de toleranţă sau cooperare explicit între ele.

Exemple bune de mutualism sunt: hrănire pe bază de purici și căpușe ale păsărilor care se cațără pe spatele animalelor păroase precum vacile, caii sau boii, scuturându-le de această ciumă în schimbul unei surse constante de hrană. Un alt exemplu bun este relația de respect care există între un anumit tip de pește mare și o specie de crustacee de dimensiuni mici, care intră cu gura deschisă pentru a se hrăni cu resturile de mâncare dintre dinți, curățându-le și primind masă gratuit la schimb.

Simbioză

La licheni, ciuperca oferă structură și menține algele umede și hrănite.

Este un grad foarte îngust de cooperare între specii, atât de mult încât ambele duc o viață împreună în asociere intimă, până la punctul de a fi adesea indiscernibili unul de celălalt. Această cooperare are, în general, beneficii pentru ambele (sau cel puțin una) specii.

Un exemplu de a relatie simbiotica este cea care apare între a ciuperca și o algă pentru a constitui ceea ce numim în mod obișnuit licheni: ciuperca oferă structură și menține alga umedă și hrănită, care, la rândul său, sintetizează carbohidrații care o hrănesc.

Predare

Prădătorul își vânează prada pentru carne.

Predarea este un tip de relație interspecifică care provoacă prejudicii ( moarte) uneia dintre cele două specii implicate, întrucât cealaltă se hrănește cu ea, distrugându-i și consumându-i țesuturile. Specia consumatoare se numesteprădător sauprădător, iar consumat este cunoscut cabaraj.

Ele există în natură prădători mari și feroce, precum leii, șerpi sau mantise religioase, fiecare în ecosistemul său respectiv. Se hrănesc cu gazele, șoareci sau insecte, respectiv, vânându-le și consumându-le carnea.

Parazitism

Speciile parazite pot infecta intestinele oamenilor și ale altor animale.

Această relație interspecifică dăunează și unuia dintre cei doi membri implicați, beneficiind în același timp celuilalt. Se aseamana in acest sens cu pradarea, cu exceptia faptului ca paguba nu este masiva si imediata, ci mai lenta si mai prelungita in timp, in masura in care specia parazita consuma fluide sau tesuturi de la cea parazitata, care sufera consecintele.

Astfel, putem cita ca exemple în acest sens toate speciile protozoare, nematode și bacterii care poate infecta intestinele ființă umană și alte animale similare (endoparaziți, în interiorul corpului), provocând diaree, incapacitatea de a asimila nutrienți și alte simptome de boală, în timp ce se reproduc și se hrănesc în corpul lor. Un exemplu sunt ectoparaziții (din afara corpului) precum puricii, păduchii sau căpușele, care aderă la piele și sug sângele ființelor parazitate.

Competență

Concurența apare atunci când animalele concurează pentru teritoriu.

Competiția are loc atunci când două specii beneficiază de aceeași nișă, hrănindu-se cu ea mijloace sau obținerea unui fel de bunăstare, dar nu o pot face în același timp sau într-un mod pașnic, așa că trebuie să lupte pentru accesul la resursă și să descurajeze cumva celelalte specii să caute altă sursă de hrană.

Este ceea ce se întâmplă, de exemplu, atunci când animalele concurează pentru teritoriu, încercând să controleze resursele proprii proprii și să monopolizeze spațiul, prada disponibilă, lumina soarelui, etc. Este cazul a două plante în fața unei cantități limitate de lumină solară, sau a două specii de pisici de junglă care se luptă să întemeieze un teren de vânătoare în care celelalte să nu intre.

!-- GDPR -->