Vă explicăm ce este lupta de clasă și cum este legată de doctrina marxistă. Fundal istoric. Conștiința de clasă.
Ce este lupta de clasă?
Lupta de clasă este un principiu teoretic fundamental în doctrina filozofică a marxismului și a materialismului istoric.
Propune existenţa conflicte pe societate ca o consecință a unei dispute sau antagonism între sectoarele care o compun (the clase sociale), în măsura în care fiecare clasă încearcă să o reorganizeze politic și economic în favoarea ei. Din această luptă constantă, inerentă tuturor formelor de organizare politică umană, progresul politic și social care alcătuiește Istorie.
Conform propunere marxistă, societatea industrială capitalistă este cea mai recentă dintr-o succesiune de sisteme economice și sociale în care a existat întotdeauna o tensiune între bogați și săraci, stăpâni și sclavi, feudali și iobagi, sau în termeni contemporani, burghezie și proletariat.
Aceste tensiuni au dinamitat sisteme înăuntru, arătând din ce în ce mai mult spre nou structurilor mai egalitarist, într-un proces culminând în societatea fără clase, de egalitatea socială si economic. Abia atunci conflictul se putea rezolva.
Conceptul de luptă de clasă este popular în rândul militantismului de stânga și bazează concepția revoluționară a lumii, care aspiră să detoneze insurgența claselor asuprite pentru a trece de la capitalism la comunism, care ar fi forma sa egalitară și evoluată.
Contextul istoric al luptei de clasă
Deși a fost formulată în (și este atribuită) lucrării lui Karl Marx și Frederick Engels din secolul al XIX-lea, din a căror influență și popularitate au fost doctrinele socialism, comunism și materialismul istoric, antecedentele luptei de clasă pot fi urmărite mult mai devreme, în scrierile lui Nicolae Machiavelli (sec. XVI).
Filosoful italian a împărțit părțile aflate în tensiune în orice societate organizată politic între „poporul” guvernat și „marii” conducători. Mai târziu, odată cu apariția Era moderna și triumful valorilor burgheze (cum ar fi proprietate privată si liberalism), aceste tensiuni au devenit între proprietari și muncitorii. Jean Jacques Rousseau, François Quesnay, Edmund Burke și părintele capitalismului, Adam Smith au studiat acest proces în lucrările lor respective.
Anarhiștii, trebuie adăugat, au fost cei care și-au asumat conceptul mai asemănător cu modul în care l-a formulat Machiavelli, dând naștere la acea vreme la o gamă largă de poziții politice și filozofice cu privire la modul în care ar trebui să se producă răsturnarea statului burghez. : anarho-capitalismul, anti-statulismul, anarconidividualismul etc.
Karl Marx
Karl Marx (Karl Marx în germană) a fost cel care a formulat cel mai bine acest concept și l-a popularizat în lumea contemporană. Luând linia gând care a mers de la Machiavelli la Burke, a propus că tensiunile luptei de clasă au împins roata istoriei, generând progres și schimbare socială. Cuvintele lui au fost: „Istoria (scrisă) a tuturor societăților existente până în prezent este istoria luptei de clasă”.
Astfel, Marx formulează „Teoria luptei de clasă ca motor al istoriei”. În ea vedere, această luptă a fost de a însuși mijloace de producție, răpit de către proprietate privată și burghezia pentru a exploata clasa muncitoare și a menține un statut de viață privilegiat, cu prețul eforturilor majorității sărace.
Rezoluția preconizată de Marx a fost transformarea treptată a capitalismului până când el însuși a pus bazele Revoluției, care avea să răstoarne ordinea burgheză și ar instaura „Dictatura proletariatului”, necesară apariției unei societăți fără clase: comunismul.
Conștiința de clasă
The doctrină Marxismul numește „conștiință de clasă” capacitatea indivizilor și a maselor de a fi conștienți de ce clasă socială aparțin, pentru a acționa în conformitate cu nevoile clasei lor sociale și nu a juca jocul. Joaca a claselor conducătoare. Alienarea este opusul conștiinței de clasă: incapacitatea de a percepe exploatare capitalistă la care sunt supuşi muncitorii.
Această terminologie este utilizată pe scară largă în discursurile stângii revoluționare și ale ideologiilor socialiste, adesea ca mandat (conștiință de clasă) sau termen peiorativ (alienare).