strat

Explicăm ce este un strat în geologie, în atmosferă, piele și societate, cum se formează fiecare dintre ele și caracteristicile lor.

Caracteristicile fiecărui strat indică un moment al istoriei geologice.

Ce este un strat?

Un strat este un fenomen geologic care apare prin sedimentarea fragmentelor din diferite tipuri de roci. Sedimente, pe măsură ce se acumulează de-a lungul vreme, formează straturi orizontale suprapuse. Cea mai veche bandă este cunoscută drept „bază”, în timp ce cea mai recentă este numită „tavan”.

Pentru analogie cuvântul „strat” este folosit și pentru a vorbi despre dungile care acoperă ceva sau care formează un obiect sau o țesătură. Acest termen este folosit și metaforic pentru a descrie structura clase sociale în funcție de venitul sau statutul dvs.

Interior de geologie se numește „stratigrafie” la disciplina care se ocupă de studierea și interpretarea unităților stratigrafice sau straturilor de rocă pentru a stabili semnificația acestora în istoria geologică a planetei noastre.

Denumită și „stratigrafie arheologică” este studiul straturilor pământului cu scop arheologic. Prin studierea straturilor în care se găsesc obiecte sau rămășițe arheologice, se poate determina, printre altele, vechimea acesteia. date relevante pentru studiul trecutului.

Straturi stâncoase

Noile straturi se formează și apasă pe straturile inferioare, compactându-le.

The eroziune uzează și crapă eu de obicei din planeta noastră producând fragmente care pot fi cât Muntele Augustos, lung de 8 km. lungime, să fie mici ca nisipul. De-a lungul timpului forta gravitatiei si actiunea de ape depune aceste fragmente în zone joase, acumulând straturi succesive pe care le cunoaștem drept „straturi”.

Fiecare strat este format din tipul de eroziune Y vreme caracteristic unui anumit timp. Prin urmare, prin stratigrafie putem cunoaște condițiile unui anumit moment din trecutul geologic al planetei noastre.

În general, în zonele sedimentare, straturile de suprafață au o consistență moale, motiv pentru care sunt foarte importante pentru agricultura. Cu toate acestea, în timp, se acumulează noi straturi care apasă pe straturile inferioare, compactându-le. La aceasta se adaugă și creșterea în temperatura si diferita modificări chimice care transformă sedimentele în rocă tare.

Procesele de sedimentare au loc oriunde pe suprafața planetei noastre și pot fi împărțite în trei clase:

  • Sedimentarea marine. Sedimentele se acumulează pe platforma continentală și adânc în mare.
  • Sedimentarea continentală. Sedimentele se acumulează la poalele muntii, ghețari, bazine hidrografice și zone pustii.
  • Sedimentarea în zonele de tranziție. Sedimentele se acumulează la punctele de contact dintre mare si continente, așa cum se întâmplă în anumite zone mlăștinoase și delte fluviale.

Formatiunile de roci stratificate sunt analizate din trei perspective:

  • Litostratigrafia lui. Este studiul caracteristicilor rocilor stratului.
  • Biostratigrafia lui. Este studiul fosilelor care ar putea fi găsite în strat.
  • Cronostratigrafia lui. Este studiul care permite datarea stratului, stabilindu-i locul în scala de timp geologică.

Nori stratificati

„Norii stratus” sunt un tip de nor de jos a cărui bază este foarte aproape de sol, la aproximativ 800 de metri de suprafață și la maxim 2 kilometri înălțime.

Norii stratificati formează un strat de întindere orizontală largă, dar cu o răspândire verticală foarte mică. Apar ca mase mari omogene care uneori par să acopere complet cerul și când se apropie foarte mult de pământ sunt asociate cu ceață ușoară.

Temperaturile sale pot fi foarte asemănătoare sau egale cu cele de pe suprafața pământului, ei culoare caracteristic este gri și nu produc precipitații semnificative.

Straturile pielii

Pielea este alcătuită din cinci straturi, fiecare cu celule și funcții specifice.

Pentru dermatologie, pielea este formată din cinci straturi organizate de la cel mai profund strat până la suprafață:

  • Stratul bazal. Este cel mai profund strat al epidermei și singurul care conține melanocite, adică celule care determină culoarea pielii și cei responsabili cu protejarea organism din razele soarelui. În plus, în acest strat se produc cheratinocite: celulele care generează keratina, principalele proteină piele structurală.
  • Strat spinos. Are intre 8 si 10 straturi de celule bogate in ADN și esențială pentru producția de keratina. Tot în acest strat se află și celulele Langerhans, însărcinate cu reglarea răspunsurilor sistem imunitar a pielii.
  • Strat granular. Celulele acestui strat sunt distribuite între două și patru straturi și sunt umplute cu keratohialină, o substanță esențială pentru producerea keratinei. În acest strat începe procesul de keratinizare.
  • Strat lucid. Este un strat de tranziție între stratul granulos și cornos și se găsește doar în zonele cele mai groase ale pielii, cum ar fi palmele mâinilor sau tălpile picioarelor. În acest strat keratinocitele sunt grupate și au citoplasma Umplut cu o substanță numită eleidină care împiedică intrarea sau ieșirea apei.
  • Strat cornos. Este stratul exterior al pielii și este alcătuit din celule scuamoase moarte, plate și subțiri, care sunt eliminate și sunt înlocuite continuu de altele. Citoplasma acestor celule este înlocuită cu cheratina.

Stratul social

În sociologie conceptul de stratificare socială se referă la împărțirea unei societăți în grupuri umane diferențiate prin venituri, prestigiu, ocupație, statut, poate sa economice şi politice.

În sociologie există trei abordări majore ale stratificării sociale: marxistă, weberiană și funcționalistă.

Pentru el marxism, acces diferențiat la mijloace de producție Este cheia stratificării sociale, deoarece permite controlul muncii și generarea de bogăție.

Astfel, grupările umane se diferențiază ierarhic pe baza distincției dintre cei care dețin sau nu mijloacele de producție. Din acest motiv, marxismul afirmă că există două clase sociale fundamentale: cel burghezie și proletariatul.

Trecând dincolo de abordarea marxistă, Weber a afirmat că straturile sociale provin dintr-o distribuție inegală a puterii. Un grup social se poate impune altuia pe baza a trei elemente: a) accesul la bunuri si Servicii, b) onoarea sau prestigiul poziţiei sociale şi c) puterea politică.

Pentru funcționalism, statutul unui grup social este elementul cheie pentru stratificarea socială. Statutul respectiv sau evaluarea pozitivă este dată în cadrul unui sistem de convingeri impartit. Poate fi dobândită prin moștenire, prin merit sau prin altă formă de recunoaștere socială.

!-- GDPR -->