• Ce sunt regionalismele?
• Exemple de regionalisme lingvistice
• Regionalismul literar
• Regionalismul politic

Vă explicăm ce sunt regionalismele în limbă, literatură și politică. De asemenea, exemple de regionalisme lingvistice.

Regionalismele dau nume diferite aceluiasi referent.

Ce sunt regionalismele?

În lingvistică, Regionalismele sunt acele cuvinte sau construcții sintactice care sunt caracteristice unui anumit loc geografic și, prin urmare, fac parte din identitatea lingvistică a locuitorilor sau coloniștilor acestuia.

În general, regionalismele constau în variații lexicale, adică în nume diferite pentru aceleași lucruri. Astfel, ele sunt dovada bogăției lingvistice a a idiom determinat, în care același referent are numeroase cuvinte.

Desigur, regionalismele sunt considerate ca atare deoarece diferă de norma standard a limbii, determinată de ea tradiţie sau prin aspectele sale comune celorlalte soiuri. Adică un cuvânt sau o întrebuințare este considerată regionalism de către cei care nu îl folosesc, dar pentru cei care îl folosesc în mod regulat este doar un alt cuvânt obișnuit.

Există un loc de dezbatere cu privire la care ar fi „norma” unei limbi, având în vedere că este vorbită diferit în fiecare comunitate lingvistică. Toată lumea consideră că folosirea limbii este „normală”, fără ca aceasta să însemne că modul de utilizare a acesteia de către cei care locuiesc în țara alăturată este „incorect” sau „special”. Cel mai bine este să înțelegeți că standardul ideal al unei limbi nu există la nivelul de realitateci doar ca abstractizare colectivă.

Pe de altă parte, regionalismele lingvistice pot face parte din aspectele apărate de naţionalism politice şi de către identități culturale. Cu toate acestea, ele sunt doar o dovadă a modului în care limbile le permit vorbitorilor lor o marjă importantă de originalitate, creativitate și personalizarea sistemului.

Exemple de regionalisme lingvistice

Iată câteva exemple de regionalisme în limbă:

Regionalisme din Mexic (sau mexicanisme):

• Camion, troleibuz sau cântări pentru „autobuz”.
• Copii, strabii, baieti pentru „copii” sau „băieți”.
• Baieti sau busolă pentru „prieteni” sau „însoțitori”.
• Tata sau rece pentru bine".
• Lână pentru bani".
• Chafa pentru „rău”.
• Muncă pentru munca".
• benzi, chotas sau julia pentru „poliție”.
• Nebun sau ghidat pentru „nebun”.

Regionalisme din Argentina (sau argentinisme).

• Colectiv pentru „autobuz”.
• Copii pentru „copii” sau „băieți”.
• Argint sau sfoară pentru bani".
• Laburo pentru munca".
• Barbar sau piola pentru bine".
• Laba sau fagot pentru „rău”.
• Gaucho pentru „favoare”.
• Embole pentru „enervare” sau „plictiseală”.
• Birome pentru „pen”.
• Canchero pentru „încrezător”.
• Chamuyo pentru „înșelăciune” sau „manipulare”.
• Pronghorn pentru „calitate proastă”.
• Tombos sau iută pentru „poliție”.

Regionalisme din Venezuela (sau venezuelenisme).

• Etica camioanelor, autobuz sau autobuz pentru „autobuz”.
• Dulceata, copil sau chamito pentru „copil” sau „băiat”.
• Pantaloni de catifea cord pentru „prieten”.
• Argint, biyuyo sau forta pentru bani".
• crabi sau caligüeva pentru „enervare” sau „plictiseală”.
• Arrecho pentru „enervant”.
• Chimbo pentru „proastă” sau „de proastă calitate”.
• Pichirre pentru „avar” sau „marun”.
• Amenda sau rece pentru bine".
• Pacos sau tombos pentru „poliție”.

Regionalismul literar

În domeniul literar se pot observa și regionalisme lingvistice, mai ales în poveștile care aspiră să înfățișeze societate, așa cum sunt clasificate în literatura de specialitate realist sau costumbrista. Cu toate acestea, termenul „regionalism” sau „regionalist” este folosit și în două sensuri foarte specifice în literatura latino-americană:

• Literatura regionalistă în sensul că fiecare naţiune America Latină reprezintă o regiune literară cu identitate proprie, și în care locațiile sale au un mare rol.
• Romanul „regionalist” sau „regional” care încearcă să reprezinte fidel realitatea regiunilor rurale latino-americane, în special a celor aborigene (astfel încât să cuprindă așa-zisul „roman autohton”).

Regionalismul politic

Pe de altă parte, este cunoscut în politică drept „regionalism” unei ideologii și mișcări politice, identificate cu autonomismul, ale cărei propuneri urmăresc independența politică, economică și socială a unităților geografice omogene etnice, culturale sau sociale, adică de cel regiuni a unei țări, în ciuda recunoașterii puterii politice superioare a guvern naţional.

Puterea centrală a unei națiuni tinde să coexiste cu puterile sale regionale, după diferite modele de guvernare, dar uneori este posibil ca dezacordurile, inegalitățile și alți factori culturali care alimentează regionalismele, să conducă la dorințe de independență.