- Ce este jurnalismul?
- Istoria jurnalismului
- Tipuri de jurnalism
- Caracteristicile jurnalismului
- Importanța jurnalismului
- Jurnalism și politică
Vă explicăm ce este jurnalismul, istoria sa, tipurile care există și alte caracteristici. De asemenea, relația sa cu politica.
Ce este jurnalismul?
Jurnalismul este disciplina și, de asemenea, profesia axată pe munca de diseminare informație prin mijloace masive de comunicare. Ea presupune obținerea, prelucrarea, interpretarea, scrierea și diseminarea informațiilor considerate relevante, importante sau pertinente pentru un public.
Scopul său central este de a oferi informații, adică de a ajunge la cetăţenii o relatare de încredere, veridică și oportună a faptelor. Pentru a-și îndeplini misiunea, folosește resurse auditive, vizuale, scrise sau audiovizuale.
De asemenea, oferă posibilitatea de a reflecta sau comenta asupra anumitor probleme, astfel încât publicul să își poată afirma drepturile în cadrul societate. În acest sens, manipularea pe care jurnalismul o acordă informațiilor implică întotdeauna o doză semnificativă de responsabilitate.
Independența jurnalismului față de puterile faptice ale unei societăți ( Condiție, partide politice, lectii economică etc.) este adesea privită ca o garanție a sănătății unui democraţiedupă cum poate informa populatie de chestiuni care nu se potrivesc celor puternici. De aceea se numește „a patra stare” (politică).
Ca disciplină, jurnalismul este una dintre carierele cu cea mai mare proiecție și cea mai mare cerere în lumea contemporană. Este adesea plasat în Științe ale comunicării sau sociologie se. Este considerat a fi parte a Comunicării Sociale.
Istoria jurnalismului
The istorie jurnalismul s-a născut în 1440 odată cu inventarea lui imprimare în Europa. Această lucrare a lui Johannes Gutemberg a permis răspândirea a numeroase lucrări precum Biblia și, odată cu ea, majoritatea populației a devenit alfabetizată.
De atunci mulți desene, pamflete și afișe, mai ales după invenția ulterioară a litografiei. Aproape două sute de ani mai târziu, în secolul al XVII-lea primul Ziar de istorie: cel Mercurius Gallobelgicus. A fost publicată la Köln, Germania, în 1596.
Era un jurnal scris în întregime în latină, întocmit de refugiatul catolic olandez Michael ab Isselt, sub pseudonimul D. M. Jansonius. Spre ei moarte, multe versiuni ale ziarului său au apărut în mâinile unor terți: the Mercurii Gallobelgici succenturiati e Gotthard Arthusius, sau Annalium Mercurio Gallobelgico succenturiatorum de Gaspar Ens.
De atunci, ziarele au devenit treptat mijlocul de informare preferat al oamenilor, alături de revistele, care aveau profiluri mai limitate.
În cursul secolului al XVIII-lea, odată cu Revolutia industriala, a fost o adevărată explozie de mass-media asemănătoare. Aceste mass-media au continuat să crească în importanță și difuzare, pe măsură ce s-a înființat o societate industrială, mai rapidă și mai mare consum.
În secolele al XIX-lea și al XX-lea, nou tehnologii a revoluţionat domeniul comunicatii, ca la radio, televizor si foarte mai tarziu Internet. Aceste noi inventii au permis profesionalizarea profesiei de jurnalist si consumul ei masiv si divers, folosind audiovizual, scris, animat si tot felul de tehnologii.
În acest fel, istoria jurnalismului este de obicei clasificată în trei etape: perioada meșteșugărească (1609-1789), perioada modernă (1789-1875) și perioada contemporană (1875-prezent).
Tipuri de jurnalism
The textele Jurnalisticile sunt de obicei clasificate în trei genuri, în funcție de intenția lor față de cititor. Aceste genuri sunt:
- Informativ. Texte sau transmisii pentru a transmite corect informații din interes, de obicei demne de știre sau actuale, cum ar fi Știri sau reportaj.
- Opinie. Texte sau emisiuni în care un mod de înțelegere a realitate sau alt text, după criteriile autorului, precum editoriale și articole de opinie.
- Hibrizi Texte sau emisiuni în care rigoarea informativă este combinată cu opinia personală și subiectivă, cum ar fi interviu si cronică.
Pe de altă parte, exercițiul jurnalismului poate fi clasificat în funcție de tipul de instrumente utilizate pentru realizarea comunicării:
- Scris. Cel care folosește cuvântul pentru a comunica cu cititorii, ca în ziare și reviste.
- Grafic. Cel care folosește doar imagini: Fotografii, ilustrații, cum ar fi reportaje foto.
- Radiofonic. Unul care folosește vocea umană prin unde electromagnetice ca vehicul de comunicare, evident ca în programele radio.
- Audiovizual. Cel născut cu televizorul și Cinema, încorporând în audio imagini în mișcare moștenite de la cinema, ca în știrile de televiziune.
- Digital. Linia născută cu internetul, folosește toate instrumentele tipurilor anterioare, la care se adaugă și hyperlink și recepție participativă, ca în portalurile de știri și în anumite profiluri ale retele sociale.
Caracteristicile jurnalismului
Jurnalismul, în linii mari, se caracterizează prin următoarele:
- Angajează profesional mass-media (scrisă, audiovizuală sau digitală) pentru a ajunge la un public, căruia îi furnizează informații de altă natură.
- În general aderă la a Codul de etică care propune obiectivitate, imparțialitate și veridicitate în informațiile furnizate.
- Utilizare "surse”, Adică informatori de încredere mai mare sau mai mică, care furnizează informațiile în mod confidențial.
- Se bazează pe libertatea presei, adică pe permisiunea Statului de a dezvolta o linie editorială cu libertăți depline.
- Formarea în jurnalism constă, de obicei, într-un set divers de cunoștințe („un ocean de informații la un centimetru adâncime”) și a cunostinte tehnice specializată pentru managementul instrumentelor de comunicare.
Importanța jurnalismului
Jurnalismul este esențial pentru coexistența forțelor democratice ale unei țări, deoarece servește ca un paznic al actorilor politici, economici și sociali care fac viața în societate, asigurându-se că opinia publică află ceea ce ar trebui să știe.
O societate lipsită de jurnalism, nu are mijloacele de a se informa despre ea însăși, de a se gândi la dilemele sale și de a auzi vocea intelectualilor săi. Jurnalismul este astfel un loc de întâlnire al societății cu ea însăși.
Jurnalism și politică
Relația dintre jurnalism și politică este aceeași cu cea dintre opinia publică și guvern într-o societate. Astfel, jurnalismul permite societății să pună la îndoială autoritățile și să ceară un răspuns la chestiuni de interes.
De fapt, dacă jurnaliştii nu sunt guvernaţi de strictele lor codul etic și profesioniști, ei pot ajunge să acționeze ca actori politici, adică ca factori de opinie părtinitori, ascund în loc să dezvăluie, mințind în loc să fie sinceri și dezinformând în loc să ofere date de încredere.
Un jurnalism supus puterii politice prin cenzură, nu-și îndeplinește rolul și ajunge să devină un instrument de propagandă.