- Ce este monarhia constituțională?
- Caracteristicile monarhiei constituționale
- Țări cu monarhie constituțională
- Monarhie constituțională și monarhie parlamentară
- Monarhie constituțională și republică
Vă explicăm ce este o monarhie constituțională, caracteristicile ei și exemplele actuale. De asemenea, monarhiile parlamentare.
Ce este monarhia constituțională?
O monarhie constituțională este a forma de guvernamant monarhic (adică exercitat de un rege) în care există o separare a puterile şi de aceea regele împărtăşeşte poate sa politician cu alţii instituţiilor, ca un parlament si o curte de Justiţie.
În general, în acest tip de monarhie, regele este responsabil de putere executiva, deși este obișnuit ca el să exercite conducerea Condiție într-un sens pur ceremonial sau reprezentativ.
În orice caz, monarhiile constituționale se caracterizează prin reconcilierea autorității de viață a regelui, cu instituțiile republicane, sub stăpânirea lege (adică supunerea la cadrul normativ al Constituției). Prin aceasta, aceste monarhii se deosebesc de monarhiile absolute, în care voința monarhului devine lege.
Monarhiile constituționale pot coexista cu regimuri guvernamentale democratice, în care reprezentanții puterile publice, în ciuda faptului că figura regelui nu este supusă votului, ci este ereditară.
De asemenea, este posibil să coexiste cu regimurile moderne antidemocratice, așa cum sa întâmplat cu fascism la mijlocul secolului al XX-lea în Italia şi Japonia, sau cu dictaturi militare precum cea thailandeză din 2007. Monarhia constituțională nu este o garanție, ci mai degrabă că puterile regelui sunt supuse ceea ce dictează legea.
Astăzi, însă, majoritatea monarhiilor constituționale sunt de tip parlamentar, adică monarhii parlamentare.
Caracteristicile monarhiei constituționale
În general, monarhiile constituționale se caracterizează prin următoarele:
- Ei mențin o ordine monarhică în care un rege moștenește coroana de la descendenții săi, dar spre deosebire de monarhiile absolute, acest titlu nu conferă puteri și autoritate peste ceea ce este stabilit în lege.
- Există o Constituție Națională în care puterile coroanei sunt definite și delimitate și care garantează separarea și independența celor trei puteri publice: executiv, legislativ Y judiciar.
- Este obișnuit ca regele să îndeplinească funcții ceremoniale, tradiționale și reprezentative, devenind mai degrabă un simbol național decât un adevărat actor politic. Asta nu-l exclude însă din forțele care alcătuiesc statul.
- Sunt forme contemporane de monarhie, apărute după căderea absolutismului și a Vechiului Regim între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.
Țări cu monarhie constituțională
În monarhia constituțională regalitatea este moștenită, ca și în alte tipuri de monarhii.
Astăzi există numeroase țări al căror stat este administrat printr-o monarhie constituțională, cum ar fi:
- Marea Britanie și Regatul Unit
- Belgia
- Cambodgia
- Iordania
- Olanda
- Spania
- Suedia
- Norvegia
- Tailanda
Monarhie constituțională și monarhie parlamentară
Într-un fel, monarhia parlamentară este o formă de monarhie constituțională, deoarece puterile regelui sunt contemplate în legi și limitate de celelalte puteri publice. Dar spre deosebire de monarhiile constituționale în care regele păstrează controlul puterii executive, în monarhiile parlamentare „regele domnește, dar nu domnește”.
Aceasta înseamnă că puterea legislativă, în mâinile unui parlament sau adunării naționale, alege și un prim-ministru care exercită conducerea naţiune. Dimpotrivă, monarhul în exercițiu îndeplinește mai degrabă un rol reprezentativ, supus planurilor parlamentului și, de obicei, dedicat sarcinilor diplomatice.
Majoritatea monarhiilor constituționale contemporane sunt de tip parlamentar. Deși regele și familia regală se bucură de anumite privilegii, restul națiunii funcționează conform așteptărilor de la a democraţie republican.
Monarhie constituțională și republică
Diferența fundamentală dintre toate formele de monarhie și toate formele de republică este aceea că în sistemele republicane suveranitate se regăseşte la propriul popor al ţării, care o exercită prin participarea lor mai mult sau mai puţin directă la treburile şi hotărârile Statului, mai ales prin vot.
Pe de altă parte, monarhiile acordă anumite puteri unei anumite persoane și moștenitorilor acesteia, fără ca această autoritate să fie susținută de popor.
Totuși, limitele dintre republică și monarhie încep să devină mai puțin evidente în monarhia constituțională, întrucât statul de drept și separarea puterilor publice, esențiale pentru viața republicană, sunt stabilite în acest caz în Constituția Națională. Și mai asemănător este cazul monarhiei parlamentare, în care monarhul îndeplinește roluri foarte limitate și este supus la discreția parlamentului.
Dar nu a fost întotdeauna cazul, iar luptele moderne împotriva monarhiei absolutiste din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au fost conduse în mare măsură de idealuri republicane: faimosul libertate, egalitate, fraternitatea celor Revolutia Franceza din 1789.