Vă explicăm ce este controlul social, în ce moduri este exercitat și mecanismele pe care le cuprinde. De asemenea, diverse exemple.
Ce este controlul social?
Când vorbim de control social ne referim la o serie de mecanisme, practici Y valorile care promovează societate, formal sau informal, pentru a păstra ordinea stabilită a acesteia. Cu alte cuvinte, este vorba despre diferitele metode prin care o societate caută să păstreze ordinea socială și să mențină sistemul în funcțiune.
Conceptul de control social este foarte larg, iar în cadrul lui există loc pentru mecanisme foarte diferite, variind de la legi la fel pana la valorile Y credinte. Ele sunt aplicate în moduri:
- Coercitiv, adică prin forță. De exemplu, forțele de poliție sunt acolo pentru a supune cu forța o mulțime care refuză să respecte ordinea publică.
- convingator De exemplu, legile care guvernează ordinea publică menționată sunt împărțite în şcoală, adică prin intermediul educaţie, și promovat de către mass-media.
De aceea, controlul social implică adesea și controlul cultural și politic. În vremurile revoluționare, este înțeles ca o barieră care face imposibilă Schimbare şi că acţionează în favoarea claselor dominante, având în vedere că acestea din urmă deţin în general controlul asupra Condiție.
În condiții obișnuite, totuși, un anumit grad de control social este indispensabil pentru a susține pace și să permită continuitatea exercițiului financiar. Cu alte cuvinte, este un element esențial pentru menținerea stabilă a societăților, dar în sine poate fi pus sub semnul întrebării și/sau modificat.
Mecanisme de control social
Există două tipuri de mecanisme de control social: cele formale (oficiale de stat și prezente în lege) și cele informale (moștenite din personalizat iar al traditii).
- Controlul social formal, susținut de lege iar ordinea constituţională, este alcătuită din diferiţi instituţiilor și agenții de stat, la fel ca cele trei puterile publice (executiv sau guvern, legislativ sau parlamentar, și judiciar sau justiție), ordonanțe municipale și alte sisteme de reglementare. De exemplu, crearea de noi legi care reglementează conduce, sau implementarea documentației universale pentru fiecare dintre cetăţenii, sunt mecanisme formale de control al societății.
- Controlul social informal, pe de altă parte, nu are neapărat sprijinul explicit al unei legi, ci mai degrabă provine din tradiție, obiceiuri și viața socială și culturală a oamenilor. Mecanismele sale sunt, prin urmare, mai diverse și mai în schimbare și pot varia semnificativ de la o societate la alta sau de la un moment la altul. De exemplu, religii și codurile sale morale, în care anumite acte sunt permise și altele interzise, sau valorile culturale înrădăcinate în mod tradițional, cum ar fi limba (și deci modul de a se exprima, politețea și numele lucrurilor).
Pe de altă parte, atât mecanismele formale, cât și cele informale de control social pot fi clasificate ca coercitive sau persuasive, în funcție de modul în care își promovează mesajul. Când aceasta are de-a face cu obligația și forța, este vorba despre mecanisme coercitive, care funcționează pe baza constrângerii individului.
Pe de altă parte, când vine vorba de mecanisme care îl convingă, îl seduc sau pur și simplu îl antrenează de mic să vadă lucrurile într-un anumit fel, putem spune că sunt persuasive.
Exemple de control social
Statul ține evidența statistică a cetățenilor săi.Câteva exemple de mecanisme de control social de diferite tipuri sunt următoarele:
- Înregistrarea cetățenilor de către stat. Ori de câte ori se naște un copil, acesta trebuie să fie prezentat de către părinți înaintea instanțelor corespunzătoare ale statului, iar un certificat de naștere va fi creat pentru a oferi un identitate legală, în același mod în care ulterior i se va atribui un act de identitate (carte de identitate, pașaport, act de identitate etc.). În acest fel, statul deține controlul statistic asupra cetățenilor săi, dar le poate furniza și servicii birocratice și juridice.
- Interzicerea vânzării de alcool către minori. Statul interzice vânzarea de alcool și droguri persoanelor care nu au vârsta corespunzătoare (în general 18 ani, în alte locuri 21), ca formă de protecție a copiilor și tinerilor. Această lege este controlată de autorități prin amenzi sau închisoare pentru vânzătorii care nu se conformează.
- Monopolul de violenţă. Pentru a-și păstra structura și stabilitatea, statul are forțele armate și forțele de ordine: grupuri armate care dețin un monopol legitim asupra violenței în societate, ceea ce le permite să combată activ amenințările externe (cum ar fi țările rivale) sau interne (cum ar fi insurecția). , rebeliuni sau terorism).
- interdicții religioase. Religiile monoteişti, mai ales, impun credincioșilor lor un cod de conduită mai mult sau mai puțin strict, în care interdicțiile tind să abundă. Deci, de exemplu, islam interzice consumul de alcool și consumul de carne de porc, în timp ce cel iudaismul interzice consumul de carne de porc și orice altă carne care nu a fost preparată cu un anumit stil de sângerare (cuşer), și, de asemenea, interzice orice tip de muncă sâmbăta.
- Rolurile de gen. Societatea tradițională este structurată pe baza unor roluri de muncă, sociale și publice foarte specifice, în funcție de sexul fiecărui individ. Astfel, bărbații au fost identificați cu roluri active (muncă, inventează, construiesc, conduc) în timp ce femeile cu roluri pasive (curățenie, îngrijire, decorare, însoțire), stabilind o ordine pe care generațiile mai tinere le-a costat să o contrazică și să o remodeleze.