Vă explicăm ce este un arhetip în diverse discipline. În plus, vă spunem care sunt cele 12 arhetipuri ale lui Carl Jung.
Ce este un arhetip?
Un arhetip este a model, model sau exemplu de la care se pot obține obiecte, idei fie concepte diferite, și care în același timp ne permite să vizualizăm lucrurile pe care acestea din urmă le au în comun. Cuvântul provine de la unirea a două cuvinte grecești antice: arche („sursă” sau „origine”) și tipuri („modele” sau „forme”).
Conceptul de arhetip a fost folosit în diferite disciplinelor de-a lungul istoriei, mai mult sau mai puțin ca sinonim pentru prototip sau paradigmă, adică a ceea ce inaugurează o nouă serie de elemente similare sau care servește ca prefigurare, ca avans sau ca generalizare a seriei menționate.
Cu toate acestea, termenul arhetip are o relevanță deosebită în domeniul filozofie, în care a fost folosit încă din cele mai vechi timpuri, de către filozofi precum grecul Platon (c.427-347 î.Hr.), de exemplu, care a numit astfel conceptele perfecte și eterne care existau în mintea divină și au servit de tipar pentru crearea lumii reale.
Ulterior, conceptul de arhetip a apărut în psihologie analiză (psihanaliza) datorită lucrării prietenului și discipolului lui Sigmund Freud, elvețianul Carl Gustav Jung (1875-1961), ca parte a teoriei formulate de el despre existența unui „inconștient colectiv”.
Potrivit lui Jung, cel experiențe dintre strămoșii noștri sunt transmise generațiilor ulterioare prin arhetipuri psihice, adică figuri pseudoliterare care evocă mereu sentimente și afinități similare în oameni și pe care psihanalistul le-a rezumat în 12 cazuri fundamentale. În cuvintele lui C.G. Jung însuși:
„Imaginile primordiale sunt cele mai vechi, mai generale și mai profunde gânduri ale umanității. Au atât sentimente, cât și gânduri; Mai mult, ei au ceva ca propria lor viață independentă, ca acel fel de suflet parțial, pe care îl putem vedea cu ușurință în toate sistemele filozofice sau gnostice, care se bazează pe percepția inconștientului ca sursă de cunoaștere” (inconștientul, 1976).
Aceste arhetipuri sunt figuri preconștiente, adică sunt dobândite inconștient și sunt, conform teoriilor lui Jung, utile pentru studiul culturii, deoarece nu numai că ne permit să recunoaștem modele culturale comune în operele literare și ficționale (ceva ce critica literară a făcut), dar și pentru a discerne între tipurile și aspectele personalități uman.
Cele 12 arhetipuri ale lui Jung
Teoria psihanalitică a lui Carl Gustav Jung propunea existența a douăsprezece arhetipuri de bază, inspirate din imaginea tarotului din Marsilia și din alte surse literare occidentale și strâns legate de „evenimentele arhetipale”, adică cu semnificație simbolică profundă, precum nașterea, moartea. , inițierea sau căsătoria.
Multe dintre aceste arhetipuri au fost folosite ca model pentru a compune povești și personaje, sau pentru branding și publicitate a mărcilor comerciale.
Cele 12 arhetipuri ale lui Jung sunt:
- Inocentul. un arhetip al optimism și puritatea, care întruchipează privirea copilărească, naivă sau visătoare a lumii, predispusă să-i ajute și să aibă încredere în ceilalți, chiar și atunci când este în detrimentul propriilor interese.Inocentul este copilul etern și este inspirat într-o oarecare măsură de cartea de tarot a nebunului. Exemple în acest sens în cultura populară sunt: Pinocchio, Peter Pan, Alba ca Zăpada sau Samwell Tarly din Urzeala tronurilor.
- Magicianul. Un arhetip care întruchipează transformarea, cunoașterea secretă și atributele tradiționale ale vrăjitorului sau alchimistului, adică cunoașterea secretă a lumii. predispus la egoism Cu toate acestea, obsesie, comportamentul magicianului este întotdeauna modelat de ambițiile sale mari și de dorința lui de a controla realitatea, astfel încât să poată face înțelegeri și apoi să regrete. Se inspiră din cartea de tarot cu același nume și există exemple ale acesteia în cultura populară: magicianul Merlin, Rasputin, Faust sau Saruman în Stapanul Inelelor.
- Războinicul. Un arhetip care reprezintă eroismul, angajamentul, tenacitate iar credința în destinul ales, este inspirată de cartea de tarot a forței, unde este arătat un bărbat deschizând gura unei fiare. Destinul războinicului este ghidat de pasiunile și angajamentele sale, de promisiunile sale față de terți sau de idealurile sale de o lume dreaptă și mai bună. Cu toate acestea, este predispus să se piardă pe parcurs, de-a lungul căruia înaintează orbește, fără să se gândească. Exemple în acest sens în cultura populară sunt: Hercules, Superman, Aragorn of Stapanul Inelelor sau Neo in Matricea.
- Îngrijitorul. Un arhetip în care tandrețe, compasiune, sacrificiu și generozitate. Îngrijitorul pune nevoile celorlalți înaintea propriilor sale și își găsește sensul vital în protecția celor aflați în nevoie, adică în dăruire. Aspectele sale mai întunecate îl fac predispus la victimizare și martiriu. Se identifică cu marea preoteasă în tarot și există exemple în acest sens în cultura populară: zâna nașă, Mary Poppins sau Samwise Gamgee în Stapanul Inelelor.
- Iubitul. Un arhetip inspirat de pasiune, infatuarea, efervescența de plăceri și sentimente, care se identifică în tarot cu cartea îndrăgostiților (sau a diavolului). Iubitul nu aspiră la nimic altceva decât să-și trăiască pe a lui dragoste și face totul pentru a atinge intimitatea: poate fi generos, egoist, amabil sau crud, în funcție de dragostea sau de ciudă. Este un arhetip tânăr, adolescent, predispus la narcisism și gelozie. Exemple în acest sens în cultura populară sunt: Prince Charming, Tristán, Pepe Le Pew sau Jaime Lannister în Urzeala tronurilor.
- Exploratorul. Un arhetip care reprezintă curiozitatea, setea de aventură și cunoaștere, veșnică sete de lucruri noi. Este vorba despre un individ veșnic în mișcare, mereu nemulțumit și așteptat, capabil să-i motorizeze pe alții, dar incapabil să se așeze și să stea nemișcat mult timp. Este legat de cartea de tarot car și sunt exemple de cultură populară: The Errant Knight, Indiana Jones, Geralt de Vrajitorul sau Han Solo din razboiul Stelelor.
- Guvernatorul. Un arhetip care reunește înțelepciunea, poate sa, control și vedere de ansamblu, care se identifică cu vechiul rege, adică cu cărțile de tarot ale împăratului sau împărătesei. Identificat cu tatăl sau cu mama, domnitorul este un fan al controlului și stabilește liniile directoare pe care să le urmeze ceilalți, fie pentru că este convins că are o viziune generală asupra binelui colectiv, fie pentru că se simte singurul capabil să o facă. calea corecta.. Determinarea și verticalitatea lui pot face din el un arhetip nemilos, neînduplecat. Exemple în acest sens în cultura populară sunt: Regele Arthur, Profesorul X sau Vito Corleone din Nasul.
- Smecherul sau bufonul. Un arhetip care reprezintă jocul, o dispoziție la lejeritate, batjocură și cinism. Smecherul se conectează cu ceilalți prin umor, fie pentru a le lumina existența, fie ca formă de subversiune, de rebeliune, întrucât are o viziune sau o ADEVĂRAT pe care alții îl ignoră sau nu sunt conștienți.Cu toate acestea, partea lui întunecată îl face predispus să nu creadă în nimic și, de obicei, să nu participe la nicio cauză, sau spre egoism, minciună și înșelăciune. Este identificat cu cartea de tarot a Spânzuratului și exemple ale acesteia în cultura populară sunt: zeul grec Hermes (Mercur pentru romani), zeul nordic Loki, căpitanul Jack Sparrow sau Jokerul din Batman.
- Inteleptul. Un arhetip legat de înțelepciune, cel ascetism, renunțarea la plăcerile lumești și căutarea iluminării, care corespunde în tarot cu cartea pustnicească. Înțeleptul întoarce spatele lumii cunoscute pentru a miza pe transcendență, adică pe adevărul care stă la baza tuturor. Aceasta înseamnă că el este posesorul unei mari înțelepciuni (după cum indică numele său), dar și că are puțină sau deloc legătură cu treburile de zi cu zi și cu oamenii. Sunt exemple în acest sens în cultura populară: dl. a lui Miyagi Karate Kid, Yoda in razboiul Stelelor sau Gandalf în Stapanul Inelelor.
- Tradiționalistul. Un arhetip care nu trebuie înțeles ca „normalitate” sau „regularitate”, ci ca atașament la ordinea stabilită și la reguli, adică la o poziție de conservatorism sau tradiționalitate. Tradiționalistul este un apărător al status-quo, care înțelege ordinea ca prioritate a existenței și luptă pentru conservarea instituțiilor. Rezistența lui la schimbare, însă, îl poate face să se opună chiar și cauzelor nobile sau benefice. Identificat cu marele preot al tarotului, exemple în acest sens în cultura populară sunt: Sherlock Holmes, Spiderman sau Deckard, detectivul protagonist al bladerunner.
- Infractorul. Un arhetip al rebeliunii, al dorului libertate și respingerea a ceea ce este stabilit, care joacă un rol complet opus tradiționalistului: acela de a se opune continuu a ceea ce este stabilit.Rebelul poate fi un haiduc, un criminal, un adversar politic sau pur și simplu un liber gânditor, dar este mereu în conflict cu lumea, mereu în fața unui inamic puternic. Predispus la paranoia, fanatism și izolare emoțională, rebelul se prezintă drept un justicier, apărătorul unei cauze pierdute, tratată nedrept de societate. Se identifică cu cartea de tarot a Justiţie iar în cultura populară are următoarele exemple: Robin Hood, Bonnie & Clyde, The Punisher, Căpitanul Nemo sau Anakin Skywalker în razboiul Stelelor.
- Creatorul. Arhetip legat de inventivitate, pasiune artistică, curiozitate științifică și rezolvare de probleme, se identifică cu cartea de tarot lunar, datorită contactului său cu inconștientul și lumea viselor. Creatorul este o ființă abstractă și distrasă, concentrată exclusiv pe opera sa de creație, care caută mereu să-și găsească propriul răspuns pentru orice. Aceasta înseamnă că deseori poți uita de aspectele practice și banale ale existenţă, sau se lasă prinși de propriile lor invenții. Exemple ale acestui arhetip în cultura populară sunt: Daedalus în mitologia greacă, dr. Frankenstein, Tony Stark (Hombre de Hierro) sau Doc in Inapoi in viitor.