concept

Vă explicăm ce este un concept, cum este format și diverse exemple. De asemenea, originea termenului și diferențele cu o definiție.

Un concept este unitatea logică minimă a cunoașterii.

Ce este un concept?

Un concept este o construcție mentală de bază a raţionament umană, adică o proiecție mentală care ne permite să înțelegem, să clasificăm și să ne comunicăm experiențele. Din perspectiva multor discipline, ar trebui înțeles ca unitatea logică minimă a cunoştinţe.

Conceptele de bază, de fapt, sunt primul lucru care se dobândește la începerea unui studiu, deoarece funcționează ca suport pentru cunoștințele mai complexe care vor veni. Dacă vrem să învățăm de la chimie, trebuie să începem cu conceptele chimice fundamentale, dacă vrem să știm despre literatură, la fel.

Cuvântul concept provine din latină conceptum, derivat din verb concipere („Conține” sau „concepe”). Inițial, acest verb era folosit pentru ceea ce era conținut în ceva, deoarece mama conține fătul (de fapt, în acest caz se vorbește despre concepție), iar cu acest sens a trecut la desemnarea proceselor mentale: a conceptum Este ceva ce am conceput în mintea noastră, adică ceva care s-a format în ea.

În principiu, conceptele iau naștere în dezvoltarea minții umane ca un instrument care să permită generalizarea, adică ele permit să se ocupe de categorii de lucruri și nu trebuie să se refere la fiecare în mod individual, stabilind și o anumită legătură cu limba, sau ceea ce este la fel, un limbaj comun, mai ales în cazul disciplinelor academice.

Totuși, relația dintre concepte și cuvinte este întotdeauna problematică și difuză, mai ales atunci când sunt luate în considerare subiectivitățile, întrucât asocierea dintre un cuvânt și un concept nu este universală.

Concept și definiție

Deși pot fi folosite sinonim în limbajul colocvial, nu este indicat să se confunde ce este un concept (o imagine mentală a unui realitate) cu definiție: descrierea semnificațiilor sau semnificațiilor unui termen dat, adică a unei unități lexicale. În timp ce conceptele sunt unități cognitive abstracte, definițiile există în schimb în domeniul limbajului și al unui limbaj specific.

Astfel, de exemplu, dicționarele conțin definiții: întrebuințările cuvintelor, care pot fi extinse în timp, variază în diferite sensuri sau în diferite geografii și care se referă întotdeauna la cuvânt ca punct de plecare.

În schimb, conceptele sunt generalizări care există independent de cuvântul folosit pentru a le descrie: o reacție chimică este un concept care corespunde unor cuvinte, dar care poate fi numit și „proces chimic”, variind unitatea lexicală fără a-i modifica sensul abstract.

Formarea conceptului

Formarea conceptelor în mintea umană este subiectul unor dezbateri de specialitate și discuții între savanți și cunoscători. Cu toate acestea, în termeni foarte generali, se presupune că procesul are loc după cum urmează:

  • O realitate concretă este percepută prin simțuri.
  • Se face o abstractizare a ceea ce este perceput si se obtin calitatile sale de baza.
  • Percepul este asociat cu alte concepte preexistente pentru a-i determina categoria.
  • Noul concept este încorporat în cunoștințe prin generalizare.

Astfel, de exemplu, dacă vedem căderea unei pietre, putem abstra din experiență conceptul de „cădere”, asociindu-l cu experiența altor obiecte pe care le-am văzut făcând la fel și cu alte tipuri de mișcări percepute.

Exemple de concepte

Din punct de vedere al logică, conceptele nu exprimă niciun tip de predicat, dincolo de caracteristicile sau de esența lor, adică nu afirmă nimic despre dacă sunt adevărate sau false, întrucât nu au predicat. Prin urmare, ele corespund părților minime ale unei idei (sau ale unei propoziții), cum ar fi:

  • frică
  • Câine
  • Toamna
  • Uman
  • Morală
  • Sensibil
  • Bun
  • Rău
  • A zbura
  • Planetă
!-- GDPR -->