• Ce sunt ciclurile de afaceri?
• Fazele ciclului de afaceri
• Tipuri de ciclu economic
• Exemple de criză economică din istorie

Explicăm ce sunt ciclurile economice, fazele, tipurile lor și de ce economia este ciclică. De asemenea, exemple de crize economice.

Economia urmează un circuit complex de expansiune și contracție.

Ce sunt ciclurile de afaceri?

Este cunoscut ca ciclu economic sau ciclului de afaceri la variațiile sau fluctuațiile care apar în economie a unei țări, în special în aspectele sale de producție, ocupare, intrare și investitie, și care determină în mare măsură abundența sau deficitul de resurse pe care le au populatie într-un anumit moment istoric.

Economia este ciclică. Aceasta înseamnă că nu se comportă întotdeauna la fel, ci se supune unui circuit complex de expansiune și contracție a disponibilității resurselor.

Astfel apar momente de abundență și momente de penurie, care sunt înțelese ca faze, adică ca etape de moment, a căror durată depinde de numeroși factori extra-economici: politică, climatul, relațiile internaționale etc., deci practic este și indeterminabil.

Acest lucru nu îi împiedică pe actorii economici să încerce să atenueze căderea și să profite de creștere, să încerce să facă oscilațiile dintre boom și declin mai puțin pronunțate și să permită circuitului economic să se perpetueze în timp. Problema este că natura acestor cicluri, precum și măsurile necesare pentru a le gestiona, au fost un subiect de dezbatere în rândul economiștilor practic încă de la începutul capitalism.

Astfel, Școala Austriacă de Economie (așa-numita „Școala de la Viena”) înțelege ciclurile economice ca un fenomen artificial rezultat din expansiunea economică nesusținută de economii reale, adică induse de gestionarea ratelor dobânzilor, denaturarea mersului economic. Conform acestui punct de vedere, ciclurile sunt produsul bulelor economice care inevitabil ajung să izbucnească.

Pe de altă parte, doctrina keynesianismului (propusă de John Maynard Keynes în 1936) înțelege ciclurile economice ca pe ceva inerent capitalismului și complet inevitabil, dar gestionabil și gestionabil prin luarea unor măsuri de stat, cum ar fi creșterea cheltuielilor publice, de exemplu. .

La rândul său, primul care a descris dezvoltarea ciclică a economiei a fost americanul Welsey Mitchell (1874-1948), pentru care a fost un fenomen tipic economiilor bazate pe economie. bani şi activitatea comercială, şi încercarea continuă de Afaceri pentru maximizarea profiturilor dvs.

Fazele ciclului de afaceri

Fazele care alcătuiesc fiecare ciclu economic sunt întotdeauna aceleași, dar au o durată incalculabilă, care poate varia de la 6 la 12 ani, ceea ce face mult mai dificilă prezicerea următoarei mișcări din ciclu. În mod similar, există o discrepanță în ceea ce privește indicatorii de urmat pentru a determina începutul și sfârșitul fiecărei faze și chiar câți sunt și cum se numesc. În orice caz, fazele sunt de obicei următoarele:

• Extindere sau recuperare. Faza ascendentă a circuitului, în care activitate economică și are indicatori de creștere. The criză este depășită și există tot mai multe resurse disponibile.
• Bum. Moment de vârf al curbei ascendente, în care economia atinge punctele cele mai înalte și cele mai abundente. Există o utilizare deplină a factorilor de producție și abundă în ocuparea forței de muncă, dar în același timp economia începe să se „supraîncălzească”, din cauza supraproducției de bunuri care saturează încet piața.
• Recesiune sau contracție. Faza descendentă a circuitului, în care activitatea economică se contractă sau scade și se înregistrează scăderi ale ratelor de producție, consum și angajare. De obicei se vorbește de „criză” pentru a se referi la recesiuni deosebit de abrupte.
• Depresie. Moment de cea mai mare penurie a resurselor, în care activitatea economică este la cel mai scăzut nivel și nivelul de trai al populației este sărăcit. Există un șomaj ridicat, o cerere scăzută a consumatorilor și o scădere sau stabilitate a prețurilor.

Tipuri de ciclu economic

În funcție de durata lor, adică de timpul necesar pentru a finaliza înlocuirea fazelor lor, ciclurile pot fi clasificate în trei:

• Cicluri scurte sau Kitchin, a căror durată estimată este de aproximativ 40 de luni de activitate economică.
• Cicluri medii sau Jongler, care durează aproximativ 8 ani și jumătate în general și care includ crize ciclice și boom-uri.
• Cicluri lungi sau Kondraev, care se estimează că durează între 50 și 60 de ani și sunt caracterizate prin ascensiuni mai lungi și mai puternice, crize ușoare și recesiuni scurte și conduc adesea la depresiuni economice generale.

Această clasificare este însă foarte pusă sub semnul întrebării de către diferiți savanți în economie, deoarece nu există teorie care poate explica intervalele de timp ale fiecărui ciclu.

Exemple de criză economică din istorie

Criza economică germană din 1923 a fost una dintre cauzele celui de-al Doilea Război Mondial.

De-a lungul istoriei, abundă cazuri de crize economice mai mult sau mai puțin dramatice, în care nivelul de trai al cetățenilor este sărăcit, iar disperarea marchează starea de spirit generală. Câteva exemple importante sunt:

• Criza germană din 1923. Perioada interbelică a secolului al XX-lea a fost critică pentru multe țări, dar puține au experimentat dezastrul monedei lor așa cum a făcut Germania în timpul așa-numitei Republici de la Weimar. A avut loc între 1921 și 1923, și s-a manifestat ca hiperinflație galopanta și o devalorizare nesfârșită a marcului german, moneda de atunci, ceea ce a dus la abandonarea banilor ca unitate de schimb. Cauzele acestui fapt au fost strâns legate de Tratatul De La Versailles, în care Germania a semnat capitularea ei în fața dușmanilor ei și a pus capăt Primul Razboi Mondial, angajându-se într-o serie brutală de plăți și reparații care i-au scufundat economia și au deschis, în mod paradoxal, calea apariției fascism iar al al Doilea Război Mondial.
• „Marea Depresiune” din 1929. A durat mai bine de un deceniu, această scădere a activității economice în mare parte a lumii și-a luat naștere în Statele Unite, țară care a încercat să-și atenueze stagnarea economică cu noi măsuri interne care au avut consecințe dezastruoase. Criza s-a extins curând în țări cu care a avut acorduri comerciale, precum Mexic sau națiunile European, într-un efect de domino devastator.
• Criza petrolului din 1973. Ca urmare a războiului arabo-israelian (războiul Yom Kippur), tensiunile dintre țările exportatoare din Orientul Mijlociu Petrol iar aliații occidentali ai Israelului au atins apogeul, primii decidând să-și oprească exporturile de țiței ca răzbunare. Aceasta a adus cu sine una dintre marile crize energetice din istorie, care a urcat prețul petrolului și a sărăcit semnificativ Comerț internațional pe toate fronturile.