cartografiere

Geografic

2022

Vă explicăm ce este cartografia, istoria ei, ramurile, elementele și la ce este folosită. În plus, cartografie digitală și socială.

Pe hârtie sau digitală, cartografia este crearea, analiza și studiul hărților.

Ce este cartografia?

Cartografia este ramura a geografie responsabil de reprezentarea grafică a unei zone geografice, de obicei în termeni bidimensionali și convenționali. Cu alte cuvinte, cartografia este artă si ştiinţă a face, analiza, studia și înțelege tot felul de hărți. Prin extensie, este și setul de hărți și documente similare care există.

Cartografia este o știință veche, dar actuală. Încercați să satisfaceți dorința ființă umană pentru a reprezenta vizual suprafața Planeta Pământ, ceea ce este relativ dificil având în vedere că este un geoid.

Pentru a face acest lucru, această știință folosește un sistem de proiecții care încearcă să servească drept echivalență între sferă și plan. Astfel el construiește un echivalent vizual al contururilor geografie terestră, a lui relief, unghiurile sale, toate supuse unei anumite scări și unui criteriu prealabil, care alege ce lucruri sunt importante de reprezentat și care nu.

Istoria cartografiei

Cartografia s-a născut din dorința ființei umane de a explora și aventura, ceea ce s-a întâmplat destul de devreme în istorie: prima hartă din istorie datează din anul 6.000 î.Hr. C., și a constat din a pictura murală în Anatolia, în antichitate oraș lui Çatal Hüyük.

Posibil că necesitatea realizării hărților s-a datorat atât stabilirii rutelor comerciale, cât și planificării militare a cuceririi, întrucât la acea vreme acestea nu existau. stat înzestrat cu teritoriu.

Prima hartă a lumii, adică prima hartă a întregii lumi cunoscută de societate vestul secolului al II-lea d.Hr C., A fost opera romanului Claudius Ptolomeo, supunând probabil dorinței mândru Imperiului Roman de a-și defini granițele întinse.

Pe de altă parte, în Evul Mediu, cartografia arabă a fost cea mai dezvoltată din lume, la fel ca și China, datând din secolul 5. Se estimează că aproximativ 1.100 de hărți ale lumii au supraviețuit. Evul Mediu.

Adevărata explozie a cartografiei în Occident a venit odată cu extinderea primelor imperii europene, între secolele al XV-lea și al XVII-lea. Inițial, cartografii europeni au copiat hărți vechi și le-au folosit ca bază pentru propriile lor, până la inventarea busolei, telescop iar topografia le-a permis să aspire la o precizie mai mare.

Astfel, cel mai vechi glob, adică cea mai veche reprezentare vizuală supraviețuitoare a lumii moderne în trei dimensiuni, a apărut în 1492 și a fost opera lui Martín Behaim. Încorporarea a America (cu acest nume) a fost produsă în 1507, iar prima hartă cu un ecuator gradat a apărut în 1527.

De-a lungul acestei călătorii, tipurile de documente cartografice s-au schimbat considerabil în esența lor. Primele hărți plate au fost realizate manual și folosite pentru navigare folosind stele ca referinta.

Dar ei au fost în curând înlocuiți de apariția noului tehnologii grafice, cum ar fi imprimare și litografie. În ultima vreme apariţia electronicii şi tehnica de calcul au schimbat pentru totdeauna modul de a face hărți. În prezent, există sisteme de poziționare globală și prin satelit care oferă reprezentări mult mai precise ale planetei decât au putut fi vreodată.

Importanța cartografiei

Cartografierea este esențială astăzi. Este esențial pentru toate activitățile globale, cum ar fi Comerț internațional și călătoriile intercontinentale în masă, deoarece necesită o înțelegere minimă a locului în care se află lucrurile în lume.

Întrucât dimensiunile globului sunt atât de mari încât este imposibil să-l contemplăm în ansamblu, cartografia este știința care ne permite cele mai bune aproximări posibile.

Ramuri ale cartografiei

Cartografierea tematică analizează doar unele aspecte ale geografiei.

Cartografia cuprinde două ramuri principale: cartografie generală și cartografie tematică.

  • Cartografia generală. Se ocupă de reprezentări ale lumii cu caracter larg, adică destinate tuturor publicurilor și cu scop informativ. Hărțile lumii, hărțile naționale, toate sunt alcătuite din această ramură specifică.
  • Cartografia tematică. Această ramură, în schimb, își concentrează reprezentarea geografică pe anumite aspecte, teme sau specificații specifice, precum elemente economice, agricole, militare etc. O hartă a exploatării mondiale a sorgului, de exemplu, aparține acestei ramuri a cartografiei.

Pentru ce este cartografia?

După cum spuneam la început, cartografia are o mare funcție: elaborarea reprezentărilor planetei noastre, cu diferite grade de acuratețe, scară și abordări diferite. Se ocupă, de asemenea, de studiul, colarearea și critica acestor hărți și reprezentări, pentru a putea dezbate punctele forte, punctele slabe, obiecțiile și eventualele îmbunătățiri ale acestora.

Până la urmă, o hartă nu are nimic firesc: este un obiect de elaborare tehnologică și culturală, o abstracție pe care ființele umane au dezvoltat-o, puțin din modul în care ne imaginăm planeta noastră.

Elemente de cartografie

În linii mari, cartografia își bazează munca de reprezentare pe o serie de elemente și concepte care îi permit să organizeze cu acuratețe diferitele conținuturi ale unei hărți în funcție de un punct de vedere și scară specifice. Astfel de elemente cartografice sunt:

  • Scara. Întrucât lumea este imens de mare, pentru a o reprezenta vizual trebuie să reducem dimensiunea lucrurilor într-un mod convențional, pentru a menține proporțiile lucrurilor. În funcție de scara utilizată, distanțele care se măsoară în mod normal în kilometri vor fi măsurate în centimetri sau milimetri, construindu-se astfel un criteriu de echivalență.
  • Paralelele. Globul este împărțit cartografic în două seturi de linii, primul fiind paralel. Dacă planeta este împărțită în două emisfere de la ecuator, atunci paralelele sunt linii paralele cu acea orizontală imaginară, care secționează globul în dungi climatice, pe baza altor două linii cunoscute sub numele de tropice (cancer și Capricorn).
  • Meridianele. Al doilea set de linii care împart globul terestru prin convenție, meridianele traversează paralelele perpendicular, meridianul fiind „ax” sau central (numit „meridian zero” sau „Meridianul Greenwich”) Cel care trece prin Observatorul Regal al Angliei din Greenwich, Londra, și care coincide teoretic cu axa de rotație a Pământului. De atunci lumea a fost împărțită în două jumătăți, delimitate de un meridian la fiecare 30 °, tăind sfera pământului într-o serie de segmente.
  • Coordonatele. Trecere paralele și meridiane se realizează o grilă, iar odată cu aceasta un sistem de coordonate care permite atribuirea oricărui punct terestru a latitudine (determinată de paralele) și a lungime (determinat de meridiane). Aplicarea acestei teorii este modul în care funcționează sistemele de poziționare globală.
  • Simboluri cartografice. Hărțile au propriile lor limba, care permite identificarea elementelor de interes, pe baza unei convenții specifice. Astfel, de exemplu, anumite simboluri sunt atribuite orașelor, altele capitalelor, altele portului și aeroporturilor etc.

Cartografia digitala

Cartografierea digitală oferă cantități mari de informații și utilizare interactivă.

De la apariția revoluției digitale la sfârșitul secolului al XX-lea, puține științe au scăpat de nevoia de a utiliza tehnologia informației. În acest context, cartografia digitală reprezintă utilizarea reprezentărilor prin satelit și digitale în realizarea hărților.

Tehnicile antice ale A desenat iar tipărirea pe hârtie, prin urmare, sunt astăzi o chestiune pentru colecționari și epocă. Chiar și cele mai simple telefoane mobile de astăzi au acces la Internet și deci la hărți digitale. În ele este posibil să se introducă cantități uriașe de informație recuperabil și, de asemenea, funcționează interactiv.

Cartografia socială

Cartografia socială este o metodă colectivă și participativă de cartografiere. Încercați să rupeți cu reguli și preconcepții culturale pe care le aduce cu sine cartografia tradițională, născute după criterii subiective privind centrul lumii, importanța regiuni și alte criterii politice similare.

Astfel, cartografia socială se naște din ideea că nu există un exercițiu cartografic lipsit de comunitate, și ca elaborarea hărților să se facă cât mai orizontal posibil.

!-- GDPR -->