lovitură verticală

Fizic

2022

Vă explicăm ce este lovitura verticală, ce tip de mișcare îi corespunde și care sunt caracteristicile acesteia.

Lovitura verticală este studiată de mecanicii clasici.

Ce este fotografia verticală?

În fizic, aruncarea verticală sau aruncarea verticală este un tip de circulaţie mișcare rectilinie uniform accelerată (m.r.u.a.) sau uniform variată rectilinie (m.r.u.v.).

Acesta este numele dat unui tip de mișcare care este rezultatul aruncării unui obiect vertical în sus (sau în jos) de la o anumită înălțime. H. Odată lansat, corpul se ridică oarecum vreme iar apoi coboară în cădere liberă, cu a accelerare egal cu valoarea lui gravitatie. În general, atunci când sunt studiate fotografiile verticale, nu se ia în considerare niciun tip de forță de frecare cu aer.

Ca și căderea liberă, aruncarea verticală prezintă adesea un interes deosebit în mecanica clasică. Lansarea verticală și căderea liberă sunt guvernate de același tip de ecuații, care sunt:

y = y0 + v0t + ½. la 2

v = v0 + a. t

a = cte

(unde a = g, acceleratie gravitationala)

Pentru studiul acestui tip de mișcare, a sistem de referință (A plan cartezian) a cărui origine se află la poalele verticalei punctului de lansare a obiectului, adică din locul în care obiectul a început să se miște.

Înălțimea de aruncare verticală

Atât în ​​cădere liberă, cât și în aruncarea verticală, accelerația este cea a gravitației.

În timpul lansării pe verticală, obiectul va atinge punctul de înălțime maximă unde viteza este zero și obiectul este momentan suspendat, chiar înainte de a începe coborârea în cădere liberă. Pentru a calcula acest punct, ecuațiile iau următoarea expresie:

ymax = y0 + v0. t + ½. g. t2 (ecuația poziției)

0 = v0 + g. t (ecuația vitezei)

Viteza de aruncare pe verticală

Ceva special despre lansarea verticală are de-a face cu faptul că obiectul aruncat în sus de la o înălțime H, cu o viteză inițială dată, în cădere liberă va lăsa în urmă punctul inițial de lansare și își va continua călătoria în jos. În momentul în care obiectul trece prin punctul de lansare, viteza lui va lua aceeași valoare cu cea pe care o avea atunci când obiectul a fost lansat, dar direcția va fi inversă.

În această mișcare, accelerare este gravitațional (9,78049 m/s2 la ecuatorul Pământului).

Dacă viteza inițială este zero (V0 = 0), atunci nu este o lansare verticală, ci o cădere liberă: un obiect care este eliberat la o înălțime H.

!-- GDPR -->