• Ce este diversitatea lingvistică?
• Caracteristicile diversităţii lingvistice
• Importanța diversității lingvistice
• Exemple de diversitate lingvistică
• Diversitatea lingvistică în Mexic

Vă explicăm ce este diversitatea lingvistică, caracteristicile, importanța și exemplele acesteia. În plus, diversitatea lingvistică din Mexic.

Zonele cu cea mai mare diversitate lingvistică sunt adesea departe de centrele puterii.

Ce este diversitatea lingvistică?

Diversitatea lingvistică este înțeleasă ca fiind proporția de limbi diferite vorbite în cadrul unui teritoriu determinat, care poate fi a țară sau unul regiune geografică. Cu alte cuvinte, un loc în care coexistă multe limbi va avea o diversitate lingvistică sau o bogăție lingvistică mai mare decât unul în care se vorbește doar una.

În lume există regiuni foarte diverse din punct de vedere lingvistic, adică în care se vorbesc multe limbi diferite și, în general, sunt regiuni foarte largi din punct de vedere geografic sau foarte îndepărtate în raport cu marile centre istorice de putere și schimb comercial.

Această distribuţie se datorează faptului că în mare imperii Singura limbă a cuceritorilor a predominat, iar în regiunile cu schimburi comerciale și culturale intense au apărut lingua francas (limbi comune), care în cele din urmă au prevalat datorită importanței lor economice.

De altfel, regiunile cu cea mai mare diversitate lingvistică, la începutul secolului XXI, sunt Papua Noua Guinee (832 de limbi vorbite), Indonezia, Nigeria, India, Mexic, Camerun, Australia și Brazilia, deși marea majoritate dintre ele din păcate au foarte puțini vorbitori astăzi. In conformitate UNESCO, din cele 7000 de limbi vorbite pe planetă, 50% sunt aproape de risc de dispariție.

Diversitatea lingvistică merge adesea mână în mână cu diversitatea culturală, adică cu coexistenţa lui culturilor diferit sau traditii probleme culturale din același teritoriu, și este o trăsătură care în general urmărește să păstreze cât mai mult posibil, pentru a nu sărăci moștenirea lingvistică a locuitorilor unui teritoriu. The idiom Este o istorie vie, până la urmă.

Caracteristicile diversităţii lingvistice

Caracteristicile diversității lingvistice sunt următoarele:

• Pe același teritoriu se vorbesc multe limbi diferite, adică limbi diferite (și nu dialecte din aceeași limbă).
• În general, este considerat un semn de bogăție și diversitate culturală, deoarece limbile fac parte din moștenirea culturală a popoarelor.
• În timp tinde să dispară, în măsura în care o singură limbă este impusă din motive practice, dar și din cauza dinamicii de putere care se exercită în jurul limbii, de exemplu, a fi predat într-o limbă dă putere unei limbi. sau folosit pentru documente formale.
• În ciuda faptului că constă în coexistența mai multor limbi, în general una dintre limbi predomină în afacerile oficiale (de la Condiție), sau un prestigiu istoric mai mare (mai ales în vechiul colonii imperial).

Importanța diversității lingvistice

După cum am mai spus, diversitatea lingvistică este un simptom al pluralității și complexității culturale, adică al bogăției culturale și al unei moșteniri importante. Din acest motiv este considerat un bagaj istoric care merită păstrat, iar acest lucru se poate întâmpla doar prin menținerea în viață a limbilor și acordându-le o importanță egală pentru viața de zi cu zi și pentru chestiuni birocratice și prestigioase.

Pierderea diversității lingvistice înseamnă și pierderea unui punct de vedere unic asupra universului și a unei tradiții orale și imaginare unice, astfel încât este întotdeauna mult mai mult decât simplul fapt al unei cod pentru comunicare.

Exemple de diversitate lingvistică

India este una dintre unitățile geografice cu cea mai mare diversitate culturală și lingvistică.

Câteva exemple de regiuni bogate în diversitate lingvistică sunt următoarele:

• Papua Noua Guinee. Una dintre țările megadiverse de pe planetă și țara în care se vorbesc cele mai multe limbi din lume (mai mult de 800), dintre care majoritatea sunt clasificate în setul de limbi papuane, tipice pentru vestul Oceanului Pacific, acoperind un set divers de familii lingvistice unice. De asemenea, găzduiește engleza, o limbă moștenită din motive istorice coloniale, și alte limbi hibride între engleză, germană și limbile materne, cunoscute sub numele de unserdeutsch („Germanul nostru”) și Tok pisinul.
• Nigeria. Una dintre cele mai mari și mai importante națiuni din Africa Vestică și fostă colonie britanică, Nigeria este o țară cu o mare diversitate lingvistică, cu peste 500 de limbi diferite, marea majoritate dintre acestea fiind încă în viață. Cele mai multe dintre ele sunt limbi ale grupului Niger-Congo, cum ar fi yoruba sau igbo, sau afro-asiatice, cum ar fi hausa, sau nilo-sahariana, cum ar fi Kanuri. Se gestionează și engleza pidgin sau „broken”, o limbă creolă derivată din engleză, iar pentru probleme oficiale și academice, engleza britanică.
• India. Aceasta este una dintre cele mai mari și mai populate țări de pe planetă și, de asemenea, unul dintre leagănele civilizației, unde a apărut cultura din Valea Indusului. După întregul continent african, este considerată unitatea geografică cu cea mai mare diversitate culturală, lingvistică și genetică de pe planetă. Găzduiește două familii gigantice ale propriilor limbi: indo-arieni (74% din populație) și dravidieni (24% din populație), precum și alte limbi din familiile austro-asiatice și tibetano-birmane.

Diversitatea lingvistică în Mexic

Mexic, vechi leagăn al civilizației mezoamerican, este, de asemenea, un bun exemplu de enormă diversitate lingvistică. Ca și restul fostelor colonii hispanice din America, se ocupă de spaniola ca limbă oficială și majoritară, dar în același timp își păstrează și își revendică limbile precolumbiene supraviețuitoare.

Printre limbile materne încă în uz se numără nahuatl (vorbit de un milion 725 mii de oameni), maya (mai mult de 859 mii), tseltal (556 mii), mixtec (517 mii), Tsotsil (487 mii) , zapotec ( 479 mii) sau Otomí (307 mii), ca să le amintim doar pe cele mai predominante.

Limbile indigene din Mexic dispar, în ciuda eforturilor de a le păstra și de a le păstra moștenirea, independentă de cultura spaniolă impusă de cinci secole și unică în întreaga lume. În acest scop, s-au făcut investiții în educația bilingvă pt cetăţenii popoarelor indigene și campanii în derulare sunt desfășurate pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la riscul tragic pe care l-ar reprezenta pierderea acestor limbi pentru umanitatea.