conjuncții explicative

Limba

2022

Explicăm ce sunt conjuncțiile explicative, funcția lor și exemple în propoziții. De asemenea, alte conjuncții coordonatoare.

Conjuncțiile explicative unesc elemente care se clarifică reciproc.

Ce sunt conjuncțiile explicative?

În gramatică Y sintaxă, Este cunoscut sub numele de conjuncții disjunctive sau legături disjunctive la anumite conjuncții coordonatoare, adică conjuncții care leagă două sau mai multe elemente sintactice într-un mod neierarhic și interschimbabil.

Conjuncțiile explicative leagă două elemente care au același înțeles și/sau sens, dar formă diferită și a căror repetare sau reiterare îndeplinește sarcina de a explica mai bine ceea ce se înțelege sau de a clarifica unele detalii ale mesaj care se transmite.

În general, conjuncțiile explicative sunt plasate între virgule, la felul unei subsecțiuni, și sunt cei care le consideră mai degrabă un caz particular de disjunctive sau copulative. Sunt exemple de conjuncții explicative: „adică”, „acesta este”, „adică”, „mai degrabă” și așa mai departe.

Exemple de conjuncții explicative

Următoarele sunt exemple de propoziții cu conjuncții explicative:

  • Mama pictează, adică se dedică picturii.
  • Am prieteni migranți, adică s-au născut în alte țări.
  • Guvernul a optat pentru o majorare a taxelor, adică pentru majorarea taxelor.
  • Am de gând să cumpăr acțiuni, adică să-mi investesc capitalul.
  • Avem nevoie de mai mulți auditori, adică de mai mult control asupra finanțelor.
  • Sora mea are un temperament prost, adică se enervează ușor.
  • Problema a dispărut, sau mai bine zis, am rezolvat-o.

Alte conjuncții de coordonare

În afară de conjuncțiile explicative, există următoarele tipuri de conjuncții de coordonare:

  • Conjuncții copulative, care leagă doi sau mai mulți termeni dintr-o relație de adunare sau de acumulare. De exemplu: „Mi-e foame și nu există mâncare” sau „Nu am cumpărat nici cărțile, nici caietele, nici creioanele”.
  • Conjuncții disjunctive, care introduc o relație de excludere reciprocă, adică de alegere între unul și altul, între elementele legate. De exemplu: „Vrei să comanzi o pizza sau gătim noi ceva?”
  • Conjuncții adverse, care introduc o relație de opoziție sau conflict total sau parțial între elementele legate. De exemplu: „Este vară, dar e mișto”.
  • Conjuncții distributive, care distribuie un sens specific între termenii legați. De exemplu: „Îmi place să mănânc sushi, fie la prânz, fie la cină”.
!-- GDPR -->