oximoron

Limba

2022

Vă explicăm ce este un oximoron și diverse exemple. De asemenea, care este pleonasmul și alte figuri literare.

Oximoronul creează un simț contrar logicii care iese în evidență estetic.

Ce este un oximoron?

Un oximoron este un Figură literară care constă în coexistenţa în aceeaşi expresie a doi termeni semantic dimpotrivă, creând astfel un sens absurd, contraintuitiv sau uneori contrar celui logică, care se remarcă estetic. Este folosit pe scară largă în limba literară, în special în poezie, dar care poate avea și o prezență în vorbeste zilnic sau popular.

Numele său provine de la vocile grecești oxys („Înjunghiare” sau „ascuțit”) și mouri ("Soft", "blunt"), care este un exemplu de oximoron în sine. Este vorba despre elenism (împrumut din greacă) care a devenit la modă în secolul al XVIII-lea. Pluralul său, puțin folosit în spaniolă, dar în alte limbi, este oxymora.

Opusul oximoronului este pleonasm.

Exemple de oximoron

Iată câteva exemple posibile de oximoron:

  • "Soare negru"
  • „Instant etern”
  • „Întuneric luminos”
  • „Bucurie tristă”
  • „Foc înghețat”
  • "Lumină-întuneric"
  • „Vedere oarbă”
  • „Neîndemânatică amuzantă”
  • „Complexitate simplă”
  • „Marmură slabă”
  • „Zbor târâtor”

Pleonasm

Figura literară contrară oximoronului este pleonasmul. Numele său provine din greacă pléon, „Multe”, și sufixul -asmos, „Abrupt” sau „lovitură”, și constă în construcția redundantă a unei expresii, din doi termeni care înseamnă același lucru.

Astfel, ideea exprimată este întărită sau subliniată, în ciuda faptului că doar unul dintre termeni ar fi suficient pentru a o exprima. De exemplu:

  • "A merge afara"
  • „Fapte reale”
  • „Replici exacte”
  • „Pumnul închis”
  • „Rătăci fără scop”
  • „Perucă falsă”
  • "Cadouri gratis"
  • „Interrelaționați unul cu celălalt”
  • „Rezervare exclusivă”

Alte figuri literare

În afară de oximoron și pleonasm, există și alte figuri literare de interes, cum ar fi:

  • Etopea. Constă în descrierea morală și/sau a traditii de a caracter, permițând cititorului să-și cunoască interioritatea.
  • Antiteză. Este vorba despre folosirea a doi termeni opuși și complementari, ca parte a aceleiași expresii.
  • Sinecdocă. Este o formă de metaforă care ia o parte din lucru pentru tot, sau invers.
  • Asyndeton. Constă în eliminarea conjuncţii ca „și” din mijlocul unei enumerații, înlocuindu-le cu o simplă pauză (de obicei virgula).
  • Polisindeton. Dimpotrivă, în cazul precedent, constă în folosirea abundentă a conjuncțiilor în cadrul propoziției, fie că este sau nu enumerare, pentru a impune o ritm şi o secvenţialitate la text.
!-- GDPR -->